Prima pagină » De ce ne obosesc vizitele la muzee și galerii mai repede decât credem: specialiștii explică fenomenul

De ce ne obosesc vizitele la muzee și galerii mai repede decât credem: specialiștii explică fenomenul

De ce ne obosesc vizitele la muzee și galerii mai repede decât credem: specialiștii explică fenomenul
sursă foto: Condé Nast Traveller

Vizitele la muzee și galerii sunt adesea asociate cu inspirația, educația și contactul direct cu frumusețea artei. Totuși, cercetările arată că, după doar câteva minute, vizitatorii nu mai absorb informațiile. Printre altele, și atenția scade, iar experiența devine obositoare. Fenomenul are chiar și un nume stabilit de specialiști: museum fatigue sau „oboseala muzeală”.

„Oboseala muzeală”: un concept vechi de peste un secol

Termenul de „museum fatigue” a fost introdus în 1916 de psihologul Benjamin Ives Gilman. Acesta a observat că vizitatorii muzeelor parcurg sălile cu interes la început, dar își pierd rapid atenția. În cele din urmă, el a concluzionat că expunerea la un număr foarte mare de opere într-un timp scurt generează suprasolicitare, atât mentală, cât și fizică.

Însă fenomenul fusese remarcat chiar și înainte. Pliniu cel Bătrân, în secolul I, descria Labirintul din Egipt, cu nenumărate statui și coloane spectaculoase. Totuși, el recunoștea că abundența de minuni arhitecturale putea „amorți” chiar și simțul admirației.

Astăzi, fenomenul este confirmat prin cercetări moderne. Un studiu din 2019, publicat în Visitor Studies, arată că nivelul de atenție și înțelegere al vizitatorilor scade drastic după aproximativ 30 de minute petrecute într-o expoziție. Alte date, oferite de Canadian Heritage Information Network, arată că, în medie, o persoană petrece doar 17-27 de secunde în fața unei lucrări, iar timpul scade pe măsură ce vizita avansează.

Experiența vizitatorilor: entuziasm rapid, urmat de epuizare

Pentru mulți pasionați de artă, primele momente într-un muzeu sunt impresionante. Însă, după câteva săli, atenția scade vizibil.

Natalie Yasmineh, studentă la University of the Arts London și pasionată de muzee, recunoaște fenomenul.

Primele 10 minute sunt fantastice, dar apoi totul începe să semene. La un moment dat, doar scanezi lucrările, nu le mai vezi cu adevărat.

Ea povestește că, deși a petrecut trei ore la Luvru, experiența a fost mai degrabă o obligație decât o plăcere. În mod normal, spune că după 20 de minute simte că nu mai reține informațiile.

Problema nu este doar oboseala fizică, ci și lipsa de context.

Stai în fața unui tablou, dar nu știi ce privești. Fără explicații clare, arta devine inaccesibilă, chiar și pentru cei care o studiază.

De ce ne vizitele la muzee

Specialiștii explică fenomenul prin câțiva factori principali: suprasolicitarea vizuală (zeci sau sute de lucrări prezentate consecutiv duc la saturație); prezentare monotonă (săli albe, texte lungi) și lipsa interacțiunii (vizitatorii sunt doar spectatori pasivi).

Paul Sturtevant, fost specialist în cercetarea publicului la Smithsonian Institution, arată că muzeele tind să fie construite „de către și pentru curatori”, fără să ia în calcul diversitatea de preferințe a vizitatorilor.

La Smithsonian a fost dezvoltată o teorie numită IPOP, care clasifică vizitatorii după ce îi atrage cel mai mult: idei, oameni, obiecte sau experiențe fizice. Muzeele, însă, se adresează de obicei unui singur tip de public, ceea ce îi face pe ceilalți să-și piardă interesul după câteva săli.

Cum încearcă muzeele să combată „oboseala muzeală”

Tot mai multe instituții culturale introduc metode inovatoare pentru a menține vizitatorii atenți și implicați.

  • Tururi „slow art” – vizitatorii sunt încurajați să petreacă mai mult timp în fața unei singure lucrări, în loc să se grăbească prin zeci de săli.

  • Ghiduri audio senzoriale – muzeele precum Van Gogh Museum din Amsterdam sau Louvre Abu Dhabi oferă explicații interactive, muzică sau efecte sonore pentru a îmbogăți experiența.

  • Spații imersive – expoziții care folosesc lumini, proiecții și muzică, pentru a crea atmosferă și a stimula mai multe simțuri.

Alte articole importante
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Averea lui Elon Musk a urcat spectaculos, până aproape de 750 de miliarde de dolari, după ce o instanță americană a restabilit pachetul său salarial uriaș de la Tesla. Decizia, combinată cu evaluările în creștere ale SpaceX și xAI, îl apropie pe Musk de un prag istoric. Ar putea deveni primul trilionar al lumii. Victorie […]
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Uniunea Europeană face pași concreți spre lansarea euro digital, moneda electronică emisă de Banca Centrală Europeană. Consiliul UE a stabilit recent modul de funcționare, iar primele teste ar putea începe din 2027. Lansarea efectivă depinde însă de o decizie politică sensibilă, legată de confidențialitate și control. Ce este euro digital Euro digital este o versiune […]
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Companii
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Un top realizat de o platformă de recrutare din România arată ce joburi au căutat românii în 2025. Piața muncii a avut un lider clar: jobul de șofer. Potrivit datelor centralizate de eJobs, această meserie a generat peste 1,35 milioane de căutări în acest an, mai mult decât orice altă poziție. Cu toate acestea, interesul […]
ANALIZĂ
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Impozitul pe dividende va crește la 16% începând de la 1 ianuarie 2026, iar investitorii români care tranzacționează pe piața de capital se vor confrunta cu un regim fiscal complex, în funcție de tipul de intermediar utilizat. Legea 239/2025, care introduce al doilea pachet de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, a fost publicată în Monitorul […]
OpenAI introduce noi setări ale nivelului de entuziasm al ChatGPT 
Tehnologie
OpenAI introduce noi setări ale nivelului de entuziasm al ChatGPT 
Noile setări permit utilizatorilor să ajusteze tonul, expresivitatea și utilizarea emoji-urilor, transferând responsabilitatea alegerii stilului de interacțiune către utilizatori OpenAI a anunțat lansarea unei funcții care permite utilizatorilor să ajusteze direct nivelul de entuziasm al ChatGPT, inclusiv gradul de căldură, expresivitatea și utilizarea emoji-urilor, într-o mișcare care transferă controlul asupra personalității asistentului AI către utilizatori […]
DECLARAȚII EXCLUSIVE
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu: IMM-urile și antreprenoriatul feminin au nevoie de acces la expertiză și informație, nu doar la capital
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu: IMM-urile și antreprenoriatul feminin au nevoie de acces la expertiză și informație, nu doar la capital
România rămâne o economie cu potențial semnificativ de creștere, însă una în care antreprenorii locali, în special IMM-urile și inițiativele antreprenoriale ale femeilor, continuă să se confrunte cu un deficit major de acces la expertiză și informație, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul evenimentului organizat de Asociația Women for a Better Society […]