Un nou studiu a constatat că planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% din ghețarii alpini ai Europei de la dispariția în acest secol, majoritatea urmând să se topească în următoarele două decenii.
Câmpurile de gheață din Europa Centrală dispar mai repede decât oriunde altundeva pe Pământ, potrivit unui studiu condus de ETH Zurich din Elveția. Per total, oamenii de știință au descoperit că 79% din ghețarii lumii nu vor supraviețui acestui secol dacă țările nu își intensifică eforturile de a combate schimbările climatice.
„Alpii așa cum îi cunoaștem astăzi se vor schimba complet până la sfârșitul secolului”, a declarat pentru Politico Lander Van Tricht, autorul principal al studiului.
„Și chiar și micii ghețari furnizează apă în aval” pentru vegetație și sate, a adăugat el. „Și acest lucru se va schimba.”
Studiul lor, publicat luni în revista Nature Climate Change, este primul care calculează numărul de ghețari rămași până în anul 2100, în funcție de diferite scenarii de încălzire. Studiile anterioare s-au concentrat pe dimensiunea sau masa de gheață, factorii care determină creșterea viitoare a nivelului mării și deficitul de apă, deoarece ghețarii dețin 70% din apa dulce a lumii.
Cercetătorii speră că descoperirile lor, inclusiv o bază de date care arată rata de supraviețuire estimată a fiecăruia dintre cei 211.000 de ghețari ai lumii, vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor și ecosistemelor locale.
„Chiar și cel mai mic ghețar dintr-o vale îndepărtată din Alpi, chiar dacă nu este important pentru creșterea nivelului mării sau pentru resursele de apă, poate avea o importanță uriașă pentru turism, de exemplu”, a spus Van Tricht. „Fiecare ghețar în parte poate conta.”
Cercetătorii au descoperit că 97% dintre ghețarii din Europa Centrală vor dispărea în acest secol dacă încălzirea globală va atinge 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – creșterea temperaturii așteptată în conformitate cu politicile climatice actuale ale guvernelor.
În toate scenariile însă, majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Oamenii de știință scriu că, pentru această regiune, „extincția maximă” – anul în care se așteaptă ca majoritatea ghețarilor să dispară – este „proiectată să aibă loc la scurt timp după 2025”.
Ghețarii situați la latitudini mari – cum ar fi cei din Islanda și Arctica rusă – sau cei care dețin cantități uriașe de gheață au cele mai bune șanse de supraviețuire, a spus Van Tricht.
Ghețarii alpini „sunt în general foarte mici” și „foarte sensibili” la schimbările climatice, cum ar fi izvoarele mai calde, a spus el. Cele mai mari câmpuri de gheață, cum ar fi ghețarul din Rhône, vor supraviețui unei încălziri de 2,7 grade Celsius, dar nu și uneia de 4 grade Celsius, a adăugat el.
A doua regiune cea mai afectată este vestul Canadei și Statele Unite, unde se află Munții Stâncoși, unde se așteaptă ca 96% din cei aproape 18.000 de ghețari să dispară în acest secol din cauza unei încălziri de 2,7°C.
Reduceri drastice ale emisiilor care provoacă încălzirea planetei ar putea salva zeci de mii de ghețari, rata de extincție încetinind la 55% la 1,5°C și 63% la 2°C.
Rata dispariției ghețarilor i-a șocat chiar și pe oamenii de știință, a spus Van Tricht. În jurul mijlocului secolului, când pierderea ghețarilor atinge apogeul, „pierdem la scară globală între 2.000 și 4.000 de ghețari pe an”, în funcție de nivelul de încălzire. „Ceea ce înseamnă că, dacă ne uităm la Alpii de astăzi, la toți ghețarii pe care îi avem acolo, pierdem acest număr într-un singur an la scară globală.”