Muzeul de un miliard de Euro al Egiptului se deschide pe 1 noiembrie. Și piramidele arată acum așa cum nu le-ai văzut vreodată!

Egiptul a anunțat, miercuri, că noul său muzeu arheologic, așteptat cu imensă curiozitate de întreaga lume, măcar și numai pentru faptul că lucrările de amenajare au costat 1 miliard de dolari, va fi inaugurat oficial pe 1 noiembrie. Autoritățile speră că Grand Egyptian Museum (GEM), care găzduiește comorile lui Tutankhamon, alături de o colecție de peste 100.000 de artefacte din Egiptul Antic, va atrage milioane de vizitatori din întreaga lume. Având o suprafață de 50 de hectare, muzeul va fi cel mai mare spațiu expozițional din lume dedicat unei singure civilizații, transmite France24. Lansarea face parte dintr-un plan cu adevărat amplu de sistematizare a platformei turistice Giza din Egipt. O vizită pe celebrele platouri – locul unde se află piramidele, una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice – a fost până acum, aproape invariabil, o experiență stresantă, cu aglomerație, cu hărțuiala vânzătorilor ambulanți și cu alte diverse neplăceri legate de lipsa infrastructurii. Acum, Egiptul a investit 30 de milioane de dolari pentru a schimba radical această realitate, scrie Bloomberg.

Situat pe marginea platoului Giza, între inima agitată a metropolei Cairo și liniștea enigmatică a piramidelor, Grand Egyptian Museum se înalță ca o punte între trecut și prezent, asumându-și misiunea de mediator între misterul antic și tehnologia viitorului. Fațada sa uriașă, în formă triunghiulară, este acoperită cu calcar egiptean și străluceste sub soarele deșertului. Fațada principală, din sticlă transparentă, oferă o priveliște direct spre Marea Piramidă a lui Keops, creând, așa cum au gândit-o creatorii săi, o conexiune vizuală și simbolică cu misteriosul univers al faraonilor.

Foto: Unsplash

Studiu Microsoft: Cine riscă cel mai mult să-și piardă jobul și cine rămâne protejat

22:14

FIRE. Cum să te pensionezi la 30 de ani și să-ți trăiești tot restul vieții așa cum ai visat

21:11

Un labirint al memoriei

Interiorul muzeului e gândit ca un labirint al memoriei. Vizitatorii pășesc mai întâi într-un atrium monumental, unde sunt întâmpinați de statuia colosală a lui Ramses al II-lea, ridicată la peste zece metri înălțime. De acolo, călătoria continuă prin galerii tematice și cronologice, unde peste o sută de mii de artefacte spun povestea unei civilizații care a durat mai bine de trei milenii. Bijuteria absolută a colecției este mormântul lui Tutankhamon, expus pentru prima dată în întregime. De la masca funerară din aur, la paturile, carul de luptă și mobilierul regal, toate obiectele sale personale vor fi reunite într-un spațiu special conceput pentru a recrea atmosfera mormântului descoperit în 1922.

Grand Egyptian Museum are ambiția de a fi mai mult decât un spațiu de expunere. Este, în același timp, un centru de cercetare și restaurare, un spațiu educațional, un hub turistic și o experiență imersivă. Sălile sunt dotate cu tehnologie de ultimă generație – de la realitate augmentată, la reconstrucții virtuale – care îi ajută pe vizitatori să înțeleagă complexitatea vieții în Egiptul Antic. Fiecare colțișor al muzeului spune o poveste, iar traseul este gândit pentru a oferi nu doar informație, ci și emoție.

O alee culturală unică în lume

În afara clădirii propriu-zise a muzeului, pe o suprafață de peste 50 de hectare, grădinile muzeului, promenadele pavate, cafenelele, restaurantele și magazinele de suveniruri oferă spații de relaxare și reflecție. Aleea care leagă muzeul de platoul piramidelor promite să devină o arteră culturală unică în lume. În plus, muzeul include un cinematograf, un auditorium de o mie de locuri și o bibliotecă dedicată studiului civilizației egiptene.

Construcția muzeului a început în 2002, dar traseul lucrării a fost sinuos și, uneori, incert. Revoluția egipteană din 2011, criza economică, pandemia și, mai recent, tensiunile geopolitice din regiune – toate au întârziat succesiv momentul inaugurării. Deschiderea fusese programată inițial pentru iulie 2025, dar a fost amânată din cauza conflictului izbucnit în Orientul Mijlociu, care a dus la închiderea spațiului aerian în regiune. Acum, însă, autoritățile egiptene sunt hotărâte să transforme 1 noiembrie într-un eveniment de referință, unul care să repoziționeze Egiptul pe harta turismului mondial.

Foto: Unsplash

„Un eveniment excepțional” pentru Egipt

Premierul Moustafa Madbouly a declarat că președintele Abdel Fattah al-Sisi a aprobat personal această dată, pe care o consideră „un eveniment excepțional” pentru Egipt, un moment menit să reafirme importanța patrimoniului cultural național în ochii lumii. Cu un obiectiv ambițios de a atrage peste cinci milioane de vizitatori anual, muzeul va deveni – cel puțin așa speră autoritățile egiptene – nu doar un simbol al moștenirii faraonice, ci și un pilon economic, vital pentru turismul egiptean, o industrie esențială pentru economia țării.

Vizitatorii vor avea, se pare, o surpriză de proporții, pentru că întregul ansamblu de la Giza a fost schimbat radical, cu investiții de peste 30 de milioane de dolari. Cu o reconfigurare amplă a accesului pe platou, cu facilități moderne, o rețea de autobuze silențioase și chiar o salbă de restaurante fine, cu vedere la monumente vechi de 4.600 de ani, autoritățile speră să transforme vizitarea piramidelor într-o experiență demnă de parcursul lor grandios. Proiectul își propune nu doar să îmbunătățească confortul vizitatorilor, ci și să dubleze numărul de turiști anuali, de la 2,5 milioane în prezent, la 30 de milioane până în 2035 — o ambiție care ar plasa Egiptul la același nivel cu Grecia, în topul destinațiilor turistice mondiale.

Foto: Unsplash

Debut oficial pe 3 iulie. O transformare așteptată de șapte ani

Planul a fost lansat oficial pe 3 iulie. Încă din 2018, guvernul egiptean a încheiat un parteneriat public-privat cu Orascom Pyramids Entertainment (OPE), firmă controlată de miliardarul egiptean Naguib Sawiris, pentru modernizarea Platoului de la Giza, situat în vestul Cairo-ului.

„Am avut un soft launch în aprilie, pentru a putea face ultimele ajustări înainte de deschiderea completă”, a declarat, într-un interviu, Amr Gazarin, președintele executiv al OPE. Firma va opera zona timp de 11 ani, dar nu va încasa venituri din biletele de intrare, care rămân exclusiv în mâinile statului. Veniturile vin din tururi VIP, contracte de sponsorizare și concesiuni comerciale în incintă.

Proiectul a fost gândit să completeze și inaugurarea mult-așteptatului Grand Egyptian Museum, o atracție de un miliard de dolari aflată la mai puțin de doi kilometri distanță. Împreună, cele două investiții marchează o etapă majoră în eforturile Egiptului de a-și repoziționa brandul turistic.

Piramide fără mașini și cu porți moderne

Unul dintre cele mai importante elemente ale transformării: platoul a devenit zonă pietonală. Vizitatorii nu mai urcă serpentinele din umbra Marii Piramide cu mașina. În schimb, intră printr-o nouă poartă, amplasată pe o autostradă situată la 2,5 kilometri sud-vest.

După trecerea prin „Poarta Mare” și după achiziționarea biletelor, turiștii trec printr-un hol modern, cu expoziții introductive, apoi urcă în autobuze de tip hop-on, hop-off, care îi duc în câteva minute direct la picioarele celor trei piramide masive, fiecare construită din blocuri de calcar de 80 de tone. Legendarul Sfinx se află și el în apropiere.

Foto: Unsplash

Facilități moderne și restaurante cu vedere la trecut

În jurul stațiilor de autobuz, turiștii găsesc acum toalete moderne, magazine oficiale de suveniruri și cafenele — toate fiind o adevărată problemă cronică în trecut. În plus, mai multe restaurante au fost deschise recent în zonă. Cel mai notabil este Khufu’s, un local care oferă reinterpretări de lux ale preparatelor egiptene tradiționale, și o terasă cu vedere la piramida ridicată pentru faraonul Khufu. Restaurantul a fost inclus în clasamentul World’s 50 Best ca fiind unul dintre cele mai bune din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„Înainte nu era deloc o experiență plăcută să vizitezi piramidele”, spune Mariam Al-Gohary, cetățeană egipteano-canadiană în vârstă de 37 de ani, care a vizitat piramidele în mai pentru prima dată după 15 ani. „Acum e ca și cum ai merge la muzeu. Arată exact așa cum te-ai aștepta de la o mare atracție turistică”.

Potrivit Ministerului egipean al Turismului, numărul vizitatorilor a crescut în aprilie cu aproape 24% față de anul anterior. Totuși, având în vedere contextul general favorabil turismului egiptean, care a înregistrat cifre record în primele luni din 2025, nu este clar cât din acest salt se datorează exclusiv noilor amenajări de la Giza.

Negustorii care închiriază cămile și călăreții, ținuți la distanță

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale experienței turistice de la Giza a fost mereu legat de vânzătorii ambulanți și de ofertele (mult prea) insistente de plimbări cu cămile și cai. Acuzați frecvent de comportament agresiv și de suprataxare, aceștia au fost subiectul unor plângeri constante din partea turiștilor.

„În 2010, când am mers cu o prietenă să ne plimbăm cu cămilele, proprietarul ne-a cerut bani în plus ca să le pună să îngenuncheze și să putem coborî — o metodă bine-cunoscută de escrocherie”, își amintește Al-Gohary.
„Anul acesta, am evitat complet plimbările cu animale.”

Noul sistem face mult mai ușor pentru turiști să evite aceste capcane. Vechiul acces, unde călăreții aveau poziții privilegiate, a fost desființat. Acum, aceștia sunt relocați într-o zonă separată, mai izolată. Cu toate acestea, mulți au refuzat să se conformeze și cer să fie aduși mai aproape de monumente.

„Este un proces în desfășurare”, afirmă Gazarin, care spune că autoritățile egiptene vor restricționa treptat accesul acestora, pentru a asigura o aplicare mai riguroasă a regulilor. „Oamenii chiar se temeau să meargă la piramide din cauza acestui fenomen”.

Foto: Unsplash

Concluzie: un model de parteneriat turistic public-privat?

Transformarea Gizei ar putea deveni un studiu de caz pentru modul în care investițiile public-private pot reabilita simboluri turistice istorice, nu doar ca atracții, ci și ca motoare economice. Prin modernizarea infrastructurii, management profesionist și controlul haosului informal, Egiptul nu doar că își revalorifică patrimoniul, ci se repoziționează pe harta turismului global premium.

Și toate acestea cu o investiție relativ modestă: 30 de milioane de dolari. Într-o industrie în care un singur resort de lux poate depăși 500 de milioane, Giza demonstrează că uneori, istoria are nevoie doar de organizare — nu de betoane.