De la mit la realitate: cum pot fi transformate metalele în aur în laborator

Oamenii de știință au descoperit, în sfârșit, cum pot fi transformate metalele în aur, cu ajutorul fizicii nucleare. Problema pe care o au acum cercetătorii provine din faptul că această afacere nu este deloc profitabilă, ba mai mult, aurul creat în laborator valorează mult mai puțin decât efortul necesar pentru a-l produce. 

Mitul devenit realitate – cum pot fi transformate metalele în aur

De-a lungul istoriei, ideea de a transforma metalele ieftine în aur – un proces cunoscut sub numele chrysopoeia – a fascinat omenirea. În Antichitate și Evul Mediu, mulți dintre filosofi și alchimiști și-au dedicat viața acestui scop. Zosimos din Panopolis, unul dintre primii gânditori al acestui fenomen, credea că transformarea metalelor era o metaforă a purificării sufletului. Ulterior, în Europa Medievală, scopul a devenit mult mai pragmatic, iar transformarea în aur însemna automat bogăție.

De-a lungul timpului și fără o tehnologie reală, alchimiștii încercau să accelereze presupusul „proces natural” prin care metalele impure ar fi urmat să devină aur în adâncurile pământului. Filozofia dominantă a vremii spunea că metalele erau alcătuite din trei „principii” fundamentale: mercur, sulf și sare. Reorganizarea acestora, credeau ei, ar fi dus în mod natural la formarea aurului – dacă ar fi avut la dispoziție și o substanță mitică, piatra filozofală.

Euro urcă la un nou record istoric. Moneda europeană ajunge la 5,2788 lei

14:55

E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

13:54

Oamenii de știință pot crea aur – dar nu te aștepta la minuni

Odată cu apariția chimiei și fizicii moderne, alchimia a fost abandonată, iar teoriile ei au fost discreditate. Însă în secolul XX, fizicienii nucleari au descoperit că transmutarea elementelor este posibilă, dar doar în condiții extreme.

Aurul, explică fizicianul Alexander Kalweit de la CERN, are 79 de protoni în nucleu. Dacă reușești să extragi exact trei protoni dintr-un atom de plumb (care are 82), ai obținut un atom de aur. Iar acest lucru este teoretic posibil cu ajutorul acceleratoarelor de particule, notează Live Science.

Prima reușită reală a avut loc în 1941, când cercetători de la Harvard au bombardat mercur cu nuclee de litiu și deuteriu, reușind să creeze izotopi de aur – instabili și radioactivi. În anii ’80, celebrul chimist Glenn Seaborg a replicat performanța la laboratorul național din Berkeley, California, bombardând bismut cu nuclee de carbon și neon. Acesta ar fi obținut aur real – dar într-o cantitate minusculă.

De ce nu se îmbogățește nimeni din aurul produs în laborator

Transmutarea aurului este mai degrabă o curiozitate științifică decât o revoluție economică. Costurile pentru construirea și operarea unui accelerator de particule, precum celebrul Large Hadron Collider de la CERN, sunt colosale. Se estimează că experimentele din anii ’80 au costat de aproximativ un trilion de ori mai mult decât valoarea aurului produs.

Chiar și astăzi, la CERN, experimentele cu ioni de plumb au generat aur – dar în cantități atât de mici încât nici măcar nu pot fi cântărite direct. Într-un experiment de trei ani, cercetătorii au detectat aproximativ 29 trilioane de grame de aur – un praf invizibil de valoare teoretică.

Mai mult, identificarea acestor atomi transformați este o muncă titanică. Interacțiunile necesare sunt rare, iar instabilitatea izotopilor produce aur care nu poate fi valorificat comercial.

„Trebuie să parcurgi miliarde de puncte de date pentru a identifica câțiva atomi de aur”, a explicat Kalweit.