Prima pagină » Haos în America: cel mai lung shutdown din istoria SUA testează economia țării și răbdarea tuturor

Haos în America: cel mai lung shutdown din istoria SUA testează economia țării și răbdarea tuturor

Haos în America: cel mai lung shutdown din istoria SUA testează economia țării și răbdarea tuturor
Haos în America: cel mai lung shutdown din istoria SUA testează economia și răbdarea tuturor / Foto: Unsplash

Shutdown-ul federal al Statelor Unite, ajuns în cea de-a 36-a zi, afectează creșterea economiei americane, traficul aerian și programele sociale. Economiștii avertizează că shutdown-ul poate lăsa cicatrici permanente. Biroul de Buget al Congresului estimează o scădere a creșterii PIB cu 2 puncte procentuale. Chiar cu o reluare rapidă, economia ar pierde miliarde de dolari din producție. Totodată, aproximativ 600.000 de angajați federali lucrează fără plată, iar 650.000 sunt concediați temporar.

Economia, sub imensă presiune în timpul shutdown-ului

Guvernul federal a intrat în cea de-a 36-a zi fără finanțare, cel mai lung shutdown din istorie, un impas ciudat, care provoacă blocaje majore. Bugetele temporare pentru armată și pentru ajutor alimentar se vor epuiza înainte de sfârșitul lunii noiembrie, scrie Bloomberg. Toate celelalte sectoare sunt, însă, la fel de perturbate. Controlorii de trafic aerian lucrează neplătiți. Lipsa de personal aglomerează sarcinile, iar asta duce la creșterea absenteismului. Totodată, lipsa datelor esențiale provenite de la Departamentul Muncii afectează deciziile politice și previziunile economice.

Impact asupra traficului aerian și serviciilor publice

Bloomberg descrie o Americă tensionată, în situație de haos. În perioada de vârf, întârzierile pe aeroporturile americane cresc insuportabil, din cauza controlorilor neplătiți. La Newark și Boston, mii de zboruri au fost afectate în aceeași săptămână. Centrele de control ale CDC nu mai publică date despre gripă, Covid și RSV. Aproximativ 85% din personalul federal cu diverse roluri în asistarea studenților este suspendat temporar, blocând cererile de sprijin pentru școlarizare.

Costurile economice includ scăderi de productivitate, întârzieri în aprovizionarea publică și creșterea riscului de șomaj temporar. Familiile și companiile se confruntă cu amânări în rambursările fiscale și cu blocaje în programele sociale. Industria aeronautică resimte, la rândul ei, presiunea: se înregistrează întârzieri masive și pierderi de venituri. Impactul cumulativ afectează toate sectoarele economice, inclusiv comerțul și turismul.

Servicii publice și infrastructură afectate

La CDC, shutdown-ul a oprit actualizarea datelor FluView, esențiale pentru monitorizarea afecțiunilor de sezon, gripă, Covid și RSV. Raportul săptămânal Morbidity and Mortality nu a mai fost nici el publicat, ceea ce îi afectează pe epidemiologi și are impact asupra politicilor sanitare. Aproximativ 85% din personalul federal responsabil cu ajutorul financiar pentru studenți a fost suspendat temporar. Cererile FAFSA („Free Application for Federal Student Aid”) se amână, exact în perioada de vârf a aplicărilor universitare.

Băncile alimentare și programele de ajutor, destinate unui număr mare de persoane, respectiv 42 de milioane de americani, primesc doar jumătate din plățile normale. Autoritățile avertizează că recalcularea plăților parțiale ar putea dura câteva săptămâni sau luni. Aplicațiile pentru introducerea pe piață a produselor reglementate, de la medicamente – la băuturi sezoniere, sunt amânate. Companiile și consumatorii întâmpină dificultăți suplimentare, ceea ce sporește tensiunea socială.

Traficul aerian și siguranța zborurilor

Un număr mare de întârzieri și anulări afectează aeroporturile americane, din Boston – în Texas. Aproximativ 7.300 de zboruri au fost întârziate într-o singură zi, iar 1.200 au fost anulate. Personalul neplătit de la FAA ia concedii neprogramate, iar lipsa de personal încetinește procesele, atât la sosiri, cât și la plecări. Secretarul Transporturilor a avertizat că întregul spațiu aerian ar putea fi închis, dacă experții vor considera că siguranța este compromisă.

Mulți sunt foarte îngrijorați, pentru că se apropie perioada aglomerată de după Ziua Recunoștinței, care cade pe 30 noiembrie, una dintre cele mai intense pentru aeroporturi. Încă de pe acum întârzierile îi afectează atât pe pasageri, cât și pe operatorii aerieni, iar pierderile financiare sunt semnificative. Industria turismului resimte impactul economic direct al shutdown-ului. Planificarea vacanțelor și a zborurilor este afectată de incertitudine și de lipsa personalului.

Politică și alegeri influențează impasul

Shutdown-ul a coincis cu alegerile din New Jersey, Virginia și New York și pare să fi avut impact asupra votului, scrie sursa citată. Președintele Trump a dat vina pe blocajul guvernamental pentru pierderea alegerilor. Liderii democrați cer redeschiderea completă a guvernului, insistând pe scăderea costurilor medicale. Soluțiile procedurale sau presiunea publică par singurele căi de ieșire din impas.

Republicanii susțin că au votat de multiple ori pentru finanțare, în timp ce democrații au blocat trecerea proiectelor în Senat. Liderii partidelor continuă negocierile, dar rezultatele concrete întârzie. Publicul urmărește această dispută și consideră că partidele politice sunt responsabile pentru întregul haos. Istoria arată că astfel de situații de impas afectează percepția și încrederea oamenilor în guvern.

Consecințe economice pe termen mediu și lung

Shutdown-ul ar putea scădea creșterea anualizată a PIB cu până la 2 puncte procentuale, scrie Bloomberg. Chiar după redeschidere, economia ar recupera parțial, dar pierderile sunt substanțiale. Familiile și afacerile mici suportă întârzieri în rambursări și acces la programe sociale. Productivitatea federală scade, iar serviciile critice funcționează limitat, afectând stabilitatea pieței.

Impactul cumulativ ar putea lăsa cicatrici economice persistente. Costurile directe și indirecte se adaugă pierderilor fiscale, întârzierilor comerciale și diminuării veniturilor statului. Industria aeriană și cea de servicii publice sunt cele mai afectate pe termen scurt. Economiștii avertizează că fiecare zi care se adaugă adâncește aceste efecte și întârzie redresarea economică.

Alte articole importante
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]