De la negare, la dispreț. America despre schimbările climatice: „Nu ne mai ocupăm cu mizerii de genul ăsta”

Este de notorietate faptul că președintele Donald Trump a negat vehement, vreme de ani, întreaga fundamentare științifică din spatele încălzirii globale. De la începutul celui de-al doilea mandat, însă, administrația sa a mizat mai puțin pe negarea schimbărilor climatice și mai mult pe ceea ce s-ar putea numi o respingere fermă și disprețuitoare a temei: minimalizarea, ridiculizarea sau respingerea ideii că schimbările climatice merită să fie studiate sau că ar fi utilă vreo ivestiție pentru a fi încetinite, arată o analiză Bloomberg.

Jennifer Mercieca, profesoară de comunicare și jurnalism la Universitatea Texas A&M, numește noua strategie a administrației Trump un „război de cadre” – respectiv schimbarea premeditată și radicală a setului de cuvinte folosite pentru a descrie un subiect, în încercarea de a schimba percepția oamenilor cu privire la tema vizată. O parte a comunității științifice consideră că dovezile cu privire la schimbările climatice sunt „fără echivoc”, dar alții spun că munca lor ar consta într-o suită de „prostii”, așa cum le-a numit secretarul american al apărării. Folosirea acestor cuvinte poate influența dacă ascultătorul va acționa sau se va opune acțiunii.

„Generațiile viitoare nu ar trebui să fie nevoite să renunțe la visul american pentru a achita nota de plată a unor amenințări climatice ambigue”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Taylor Rogers.

„Cărbune frumos și curat”, a spus Donald Trump

Consumul de cărbune în SUA a scăzut dramatic în secolul XXI, iar avantajul său de cost s-a evaporat în fața altor surse de energie, precum vântul și soarele. Cu toate acestea, comentează sursa citată, Trump a repetat acest slogan învechit în mod constant, cel mai recent într-un ordin executiv care urmărește să revigoreze industria americană de cărbune, aflată în suferință.

Nu a existat niciodată o definiție clară pentru ce ar putea să însemne „cărbune curat”, un termen folosit de guvernul SUA încă din anii 1980 și popularizat masiv și de o campanie publicitară a industriei din anii 2000. Atât Al Gore, cât și George W. Bush și-au exprimat sprijinul pentru acesta în campania prezidențială din 2000, deși Gore a comparat, ulterior, ideea de „cărbune curat” cu aceea de „țigări sănătoase”.

Pe lângă emisiile de carbon, centralele pe cărbune din SUA produc poluanți atmosferici care pot provoca boli cardiace și respiratorii. După ce Trump a relaxat reglementările asupra centralelor pe cărbune în primul său mandat, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a estimat că schimbările ar putea duce la 1.400 de decese suplimentare în fiecare an, până în 2030.

Totuși, punctul de vedere vechi a rezistat. La fel și descriptivele sale. „Nu este o întâmplare,” spune Jason Stanley, profesor la Universitatea Yale, specialist în studiul propagandei. După ce îl auzi de suficiente ori pe Trump sau pe alții ca el, se întâmplă un fenomen condiționat: „ori de câte ori te gândești la cărbune, îți va veni în minte acest ‘cărbune frumos și curat’. Repetiția este cheia în strategia propagandei”, spune el.

„Înfigem un pumnal drept în inima religiei schimbărilor climatice” — Lee Zeldin

Oamenii de știință, inclusiv cei care studiază clima Pământului, urmează un proces empiric riguros pentru a-și fundamenta concluziile, comentează sursa citată. Descrierea schimbărilor climatice drept o „religie”, așa cum a făcut administratorul EPA, Lee Zeldin, subminează în totalitate această metodologie și implică faptul că studiul sau preocuparea față de schimbările climatice este o chestiune de fanatism religios.

„Ceea ce încearcă el să facă este să submineze încrederea oamenilor în comunitățile științifice”, spune Genevieve Guenther, autoarea cărții „The Language of Climate Politics”.

„Departamentul Apărării nu se ocupă cu tot felul de prostii despre schimbările climatice. Noi ne ocupăm cu antrenamente și război”, spunea Pete Hegseth.

„Nu ne mai ocupăm cu mizerii legate de schimbările climatice” — Brooke Rollins

Secretarul Apărării Hegseth și secretarul Agriculturii Rollins au folosit termeni similari pe platforma socială X și într-un interviu acordat Fox Business. Mesajul lor este clar: programele guvernamentale legate de climă sunt o distragere de la misiunea agențiilor lor.

Această abordare ocolește negarea directă, o poziție tot mai greu de susținut în lumina dovezilor științifice copleșitoare și a dezastrelor naturale amplificate de schimbările climatice, precizează sursa citată. Respingerea, în schimb, este „o modalitate de a spune: «E sub demnitatea noastră. Nici măcar nu trebuie să dezbatem asta – o vom numi pur și simplu prostie»”, explică Mercieca.

„Nu ne vom ruina economia urmărind o ideologie a extremismului climatic” — Doug Burgum

Comentariul secretarului de Interne Burgum trasează o linie între administrație și susținătorii săi, pe de o parte, și „ideologii extremiști”, pe de altă parte. Însă, având în vedere că administrația Trump a ieșit din Acordul de la Paris, a propus reduceri de miliarde de dolari pentru știință și a eliminat reglementări concepute pentru a combate poluarea, acuzația de extremism ar putea ușor să meargă în direcția opusă.

„Ipocrizia este poate cel mai vechi truc retoric din carte”, spune Ed Maibach, director al Centrului pentru Comunicare privind Schimbările Climatice de la Universitatea George Mason.

„Sunt un realist climatic” — Chris Wright

Declarația secretarului pentru energie, Chris Wright, rostită într-un discurs în martie, pare suficient de neutră. Asta îl ajută pe Wright să se conecteze cu un alt public țintă, spune Guenther: directorii de companii, dintre care unii sunt reticenți față de politicile administrației. De fapt, el a rostit această frază în cadrul conferinței din industrie CERAWeek.

Cu toate acestea, Wright, fost director executiv al gigantului specializat în fracturare hidraulică Liberty Energy, a contestat ideea că schimbările climatice ar reprezenta o criză. El a susținut că emisiile de carbon sunt un „compromis” al creșterii nivelului de trai, în timp ce combustibilii fosili sunt „esențiali pentru sporirea bogăției, a sănătății și a calității vieții tuturor ființelor umane”. În același discurs, el a descris politicile climatice ale fostului președinte Joe Biden drept „iraționale”.

Retorica lui Wright „nu este despre convingerea oamenilor că schimbările climatice nu există”, spune Jennifer Jacquet, cercetătoare în științele mediului la Universitatea din Miami și expertă în strategii de negare (!!) a schimbărilor climatice. În schimb, acest tip de realism atenuează costurile climatice, pentru a promova politici favorabile combustibililor fosili. Este „o adoptare a unei poziții anti-reglementare”, spune Jacquet.