Declinul vinului în Europa accelerează. Ce riscă producătorii până în 2035

Un nou raport de prognoză realizat de Comisia Europeană indică o schimbare structurală în piața vinului din Uniunea Europeană. Potrivit estimărilor oficiale, consumul de vin este așteptat să se reducă, în medie, cu aproximativ 0,9% pe an până în anul 2035, pe fondul modificării comportamentului de consum, al politicilor de sănătate publică și al diversificării preferințelor către alte tipuri de băuturi.

Datele incluse în documentul Comisiei Europene arată că media anuală a consumului de vin per adult european, cu vârsta peste 16 ani, ar urma să coboare de la aproximativ 21,2 litri la circa 19,3 litri în următorii ani. Tendința reflectă o ajustare graduală a pieței, nu un declin abrupt, însă ritmul constant al scăderii ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea unor segmente ale industriei viticole. Consumul de vin rămâne concentrat în câteva state mari producătoare și consumatoare, însă chiar și în aceste piețe tradiționale se observă un recul vizibil. Franța, Italia, Germania și Spania continuă să domine statisticile europene, dar dinamica internă a cererii nu mai susține volumele istorice.

Franța și Germania, exemplele cele mai vizibile ale declinului

Franța oferă una dintre cele mai clare imagini ale transformării pieței. Dacă în anii 1960 consumul anual depășea 120 de litri pe cap de locuitor, datele recente indică un nivel de aproximativ 40 de litri, potrivit unor studii de specialitate realizate în ultimii ani. Scăderea reflectă nu doar schimbarea stilului de viață, ci și politicile publice orientate către reducerea consumului de alcool și creșterea gradului de conștientizare privind efectele asupra sănătății.

România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026

13:51

Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren

11:39

Germania urmează o traiectorie similară, cu un interes mai redus pentru consumul zilnic și o orientare tot mai pronunțată către ocazional și către produse cu valoare adăugată mai mare. În aceste piețe, producătorii sunt nevoiți să își ajusteze strategiile de marketing, portofoliile de produse și canalele de distribuție pentru a menține competitivitatea.

Organizația Internațională a Viei și Vinului menține Franța, Italia, Germania și Spania în topul consumului european, însă diferențele față de deceniile anterioare sunt semnificative, iar trendul general rămâne descendent.

Politicile de sănătate și generațiile tinere schimbă piața

Raportul Comisiei Europene indică drept principal factor al declinului preocupările tot mai accentuate pentru sănătate. Campaniile publice care promovează consumul moderat de alcool, etichetarea mai strictă și reglementările naționale influențează comportamentul consumatorilor, în special în mediul urban.

Un alt element important este schimbarea preferințelor generațiilor tinere. Tinerii consumă mai rar alcool și manifestă interes pentru alternative, precum băuturile fără alcool, produsele artizanale sau opțiunile cu conținut redus de zahăr și calorii. Tendința „mai puțin, dar mai bine” se regăsește tot mai des în deciziile de cumpărare, cu accent pe calitate, origine controlată și experiență, nu pe volum.

Concurența din partea altor categorii de băuturi, inclusiv bere artizanală, cocktailuri ready-to-drink și băuturi funcționale, reduce cota tradițională de piață a vinului în rândul consumatorilor tineri și activi.

Exporturile nu mai compensează scăderea cererii interne

Potrivit estimărilor europene, consumul intern a reprezentat aproximativ două treimi din producția totală de vin a Uniunii Europene în perioada 2021–2025, în timp ce exporturile au acoperit în jur de o cincime din volum. Această structură arată dependența semnificativă a industriei de cererea internă.

În același timp, principalele piețe externe, precum Statele Unite și Regatul Unit, înregistrează și ele o temperare a consumului, ceea ce limitează capacitatea exporturilor de a absorbi surplusul de producție europeană. Schimbările de comportament ale consumatorilor și volatilitatea economică globală complică planurile de extindere pe piețe terțe.

Producătorii sunt astfel confruntați cu necesitatea de a identifica noi destinații comerciale, de a adapta sortimentația și de a investi în branding și diferențiere, într-un context de competiție internațională tot mai intensă.

Producția și suprafața viticolă, în scădere până în 2035

Pe fondul diminuării cererii, Comisia Europeană anticipează o reducere anuală a producției de vin de aproximativ 0,5% până în 2035. Estimările indică o coborâre a volumului anual către aproximativ 138 de milioane de hectolitri, față de o medie actuală de circa 167 de milioane de hectolitri.

În paralel, suprafața viticolă ar urma să se restrângă cu aproximativ 0,6% pe an, pe măsură ce unele exploatații își reduc capacitatea sau se reorientează către alte culturi agricole. Ajustarea suprafețelor reflectă atât presiunea economică, cât și nevoia de eficientizare a producției.