Deficitul bugetar se reduce la jumătate în primele luni din 2026. Veniturile cresc puternic

Execuția bugetară pentru începutul anului 2026 indică o îmbunătățire semnificativă a finanțelor publice. Deficitul bugetar s-a redus la jumătate comparativ cu aceeași perioadă din 2025, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor.

În primele două luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,7% din PIB, față de 30,24 miliarde lei (1,58% din PIB) în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Veniturile statului cresc accelerat, impulsionate de colectările de TVA și impozite

Veniturile totale ale statului au ajuns la 103,73 miliarde lei, marcând o creștere de 15,7% față de primele două luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat cu 0,37 puncte procentuale.

Românii strâng cureaua: cheltuielile de 1 Iunie sunt mai mici decât de Crăciun, iar teama de scumpiri domină anul 2026

19:08

Final de săptămână dificil la Bursă. Investitorii au tras frâna, iar indicele BET a coborât sub 30.000 de puncte

16:07

Un rol esențial în această evoluție l-au avut încasările din TVA, care au însumat 23,75 miliarde lei, în creștere cu peste 20%. Autoritățile pun această dinamică pe seama unei colectări mai eficiente și a intensificării controalelor fiscale.

În paralel, veniturile din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, ajungând la 13,46 miliarde lei. Avansul a fost susținut în special de impozitul pe dividende, dar și de creșterea încasărilor din salarii, după eliminarea unor facilități fiscale acordate anterior unor sectoare economice.

Fonduri europene și contribuții sociale în creștere

Contribuțiile de asigurări sociale au generat venituri de 35,15 miliarde lei, în creștere cu 6%, reflectând extinderea bazei de contribuabili și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii.

De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creștere spectaculoasă, de aproape 88%, ajungând la 8,28 miliarde lei. Aceste fonduri au contribuit la susținerea investițiilor și la echilibrarea bugetului.

În schimb, veniturile din accize au scăzut ușor, cu 0,9%, pe fondul unor încasări mai reduse din produsele din tutun, deși accizele pe produse energetice au crescut.

Cheltuielile publice, ținute sub control. Reduceri în mai multe categorii bugetare

Cheltuielile totale ale statului s-au ridicat la 117,96 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de anul trecut. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 6,3% la 5,8%.

Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei, pe fondul limitării sporurilor și al măsurilor de control al salariilor în sectorul public. În același timp, cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o diminuare de 2,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au rămas relativ constante, la 10,26 miliarde lei, în timp ce subvențiile au totalizat 1,49 miliarde lei, fiind direcționate în principal către transport și agricultură.

Creșteri moderate pentru asistență socială și investiții

Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, cu 0,9%, ajungând la 43,18 miliarde lei. Acestea au fost influențate inclusiv de compensarea facturilor la energie pentru populație și companii.

În ceea ce privește investițiile, statul a alocat 11,20 miliarde lei în primele două luni, majoritatea fondurilor fiind direcționate către proiecte finanțate din surse externe, inclusiv prin PNRR.

De asemenea, plățile din fonduri europene nerambursabile au totalizat 9,72 miliarde lei, acoperind atât proiecte din exercițiile financiare anterioare, cât și programe noi.

Deficitul scade, dar provocările rămân

Reducerea deficitului bugetar cu aproape 0,9 puncte procentuale din PIB indică o ajustare fiscală semnificativă la începutul anului. Evoluția este susținută de creșterea veniturilor și de o disciplină mai strictă în cheltuirea banilor publici.

Pentru întregul an 2026, bugetul este construit pe o estimare de creștere economică de 1% și un deficit de 6,2% din PIB, ceea ce arată că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate.