„Campionii” tracțiunii bugetare în 2025: salariații și antreprenorii. Matematica unui succes anunțat: cum a reușit Guvernul Bolojan să reducă deficitul

Anul 2025 se încheie la palatul Victoria cu un succes anunțat: reducerea deficitului bugetar cu 0,75 puncte procentuale din PIB la finalul lunii noiembrie. Execuția bugetului general consolidat indică, pentru primele 11 luni ale anului, un deficit de 121,8 miliarde lei, echivalentul a 6,4% din PIB, arată cifrele publicate de Ministerul Finanțelor. 

Urgența? Comisia Europeană a decis luna trecută să oprească suspendarea fondurilor europene după măsurile de echilibrare a bugetului luate de Guvern. România va avea în continuare acces deplin la finanțările europene, în schimb rămâne în procedură de deficit.

Dar care este realitatea economică din spatele cifrelor?

O lectură pe diagonală a Notei privind execuția bugetului general consolidat – noiembrie 2025 ne indică exact unde a existat cea mai mare creștere procentuală (nu de volum) a veniturilor:

Cât vom plăti la factura de energie de la 1 ianuarie 2026

14:15

Elon Musk este lider în topul celor mai bogați afaceriști din tech

13:17

„Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), în principal pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (9,6%1 ), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator”, potrivit documentului citat.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% (an/an)

Matematica unui succes anunțat

Cifrele din 2025 arată un stat care operează cu volume financiare mai mari decât în anul precedent. Veniturile totale au ajuns la 591,9 miliarde lei, în timp ce cheltuielile totale se ridică la 713,7 miliarde lei, potrivit puterea.ro. Diferența dintre cele două sume reprezintă deficitul bugetar.

„Execuţia bugetară pe primele 11 luni din 2025, publicată azi (luni. n.r.) de Finanţe, arată că deficitul a scăzut cu 0,74 puncte procentuale sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 6,40% din PIB. Exact ceea ce am subliniat înainte de publicarea cifrelor oficiale: eficiența măsurilor luate în acest an se vede în rezultate concrete”, a scris ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, de asemenea, că statul a economisit 4 miliarde de lei și „se menține pe traiectoria stabilită”.

„Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%”, a anunțat pe 24 decembrie premierul pe Facebook.

Un buget mai mare, cheltuieli ajustate la venituri

Citită pe capitole, execuția bugetară nu descrie doar un nivel al deficitului, ci un mecanism în care creșterea veniturilor, structura cheltuielilor și costul finanțării se influențează reciproc. Raportarea acestor valori la produsul intern brut oferă o imagine mai clară asupra dimensiunii bugetului în economie:

• veniturile reprezintă 31,1% din PIB,
• cheltuielile ajung la 37,5% din PIB,
• deficitul se situează la 6,4% din PIB.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, atât veniturile, cât și cheltuielile sunt mai mari în termeni nominali și ca pondere în PIB. Bugetul este, practic, mai extins pe ambele părți ale balanței. Reducerea deficitului față de anul anterior, de aproximativ 0,75 puncte procentuale din PIB, apare din diferența de ritm dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor.

Datele arată că veniturile au crescut într-un ritm ceva mai accelerat decât cheltuielile, ceea ce explică ajustarea deficitului. Structura bugetului, însă, rămâne apropiată de cea din anul anterior: cheltuielile curente domină, iar investițiile își mențin o pondere redusă în total. Corecția deficitului nu este rezultatul unei modificări semnificative a arhitecturii bugetare, ci al unei dinamici diferențiate între încasări și plăți.

„Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 713,68 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, se arată în nota privind execuția bugetului la 11 luni.

Bugetul general consolidat 01.01- 30.11.2025

Creștere „explozivă” a încasărilor din impozitul pe salarii și venit

Creșterea de 13% a veniturilor bugetare la 11 luni reprezintă una dintre cele mai consistente majorări anuale din ultimii ani. În termeni nominali, statul încasează cu peste 68 de miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.

Această creștere nu este distribuită uniform între toate categoriile de venituri. Ea este concentrată în câteva surse majore, în timp ce alte componente fiscale înregistrează scăderi sau stagnări.

Contribuțiile de asigurări sociale reprezintă cel mai important pilon al veniturilor bugetului general consolidat. La 30 noiembrie 2025, acestea însumează 189,7 miliarde lei, în creștere cu 10,1% față de anul anterior. Raportate la PIB, contribuțiile ajung la 10%, un nivel care reflectă rolul central al acestui tip de venit în finanțarea bugetului. Creșterea contribuțiilor sociale este rezultatul cumulativ al mai multor factori: majorarea salariilor brute în economie, creșterea numărului de salariați și a masei salariale, modificări legislative care au redus sau eliminat unele excepții de la plata contribuțiilor.

În structura veniturilor totale, contribuțiile sociale furnizează aproape o treime din încasările bugetului general consolidat. Ele reprezintă principala sursă de finanțare a sistemului public de pensii și a altor componente ale protecției sociale, dar și unul dintre cele mai stabile fluxuri de venit pentru buget.

Impozitul pe salarii și venit înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri din execuția bugetară pe 2025. La final de noiembrie, acest capitol ajunge la 53,4 miliarde lei, cu 19,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024.

Încasările din TVA

Taxa pe valoarea adăugată continuă să fie unul dintre cei mai importanți contributori la buget. La 11 luni, TVA a generat 120,6 miliarde lei, în creștere cu 11,1% față de anul precedent.

TVA rămâne al doilea mare capitol de venituri bugetare, după contribuțiile sociale. Evoluția sa este influențată de mai mulți factori: modificări ale cotelor aplicabile unor bunuri și servicii, extinderea bazei de impozitare, dinamica consumului intern, nivelul rambursărilor efectuate către companii. Creșterea TVA indică o colectare mai mare din consumul final, dar și o intensificare a fluxurilor de numerar prin buget, având în vedere rolul acestui impozit ca sursă rapidă de venit.

Ce venituri bugetare scad

În contrast cu aceste creșteri, unele categorii de venituri fiscale înregistrează scăderi semnificative:

• alte impozite pe venit se reduc cu 10,8%,
• alte taxe pe bunuri și servicii scad cu 12,5%.

Aceste evoluții indică o restrângere a unor baze fiscale care nu sunt direct legate de salarii sau de consumul curent. Scăderile sugerează fie modificări legislative care au redus aceste venituri, fie o dinamică mai slabă a activităților economice din care provin aceste taxe. Privite în ansamblu, datele arată o structură a veniturilor în care creșterea este susținută aproape integral de muncă și consum, în timp ce alte surse fiscale au o contribuție mai redusă la dinamica pozitivă a bugetului.

Cheltuieli inelastice din plăți recurente

Cheltuielile bugetului general consolidat ajung la 713,7 miliarde lei la 30 noiembrie 2025. Ritmul de creștere al cheltuielilor este apropiat de cel al veniturilor, ceea ce explică menținerea deficitului la un nivel similar celui din anul precedent, în pofida creșterii încasărilor. Cheltuielile arată că bugetul funcționează preponderent prin plăți recurente. Analiza structurii lor este esențială pentru a înțelege modul în care statul utilizează resursele disponibile. Din totalul de 713,7 miliarde lei, cheltuielile curente reprezintă 93,2%.

În această categorie intră: cheltuielile de personal, cheltuielile cu asistența socială, dobânzile aferente datoriei publice, subvențiile, transferurile către autorități locale, companii și alte entități.

Ponderea ridicată a cheltuielilor curente indică un buget în care angajamentele sunt deja stabilite prin legislație sau contracte. Într-un asemenea cadru, ajustările rapide ale cheltuielilor sunt dificil de realizat, întrucât cele mai mari componente nu pot fi modificate fără intervenții legislative sau decizii administrative complexe.

Cât ne costă asistența socială

Cheltuielile cu asistența socială ating 229,4 miliarde lei, în creștere cu 24,1 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024. Acest capitol devine, la 11 luni, cel mai mare din bugetul general consolidat.

Raportarea la indicatorii principali arată dimensiunea sa:

• 12,1% din PIB
• 32,1% din totalul cheltuielilor bugetare

Asta înseamnă că aproape unul din trei lei cheltuiți de stat este direcționat către pensii, alocații, indemnizații, ajutoare sociale și scheme de compensare.

Creșterea cheltuielilor de asistență socială este corelată cu mai multe decizii și evoluții: recalcularea pensiilor, care a dus la majorarea punctajelor pentru o parte semnificativă a beneficiarilor, creșterea valorii punctului de pensie, continuarea măsurilor de sprijin pentru plata energiei și a altor cheltuieli de utilitate.

Cheltuieli cu dobânzile: un capitol în expansiune rapidă

Cheltuielile cu dobânzile ajung la 48,8 miliarde lei, cu 38,2% mai mult decât în 2024. Este una dintre cele mai rapide creșteri procentuale dintre toate capitolele de cheltuieli. Creșterea e determinată de: acumularea datoriei publice în anii anteriori, refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență, contractarea de noi împrumuturi pentru acoperirea deficitului, costuri mai ridicate ale finanțării pe piețele interne și externe.

Ca pondere dobânzile reprezintă 2,6% din PIB și depășesc 6% din totalul cheltuielilor bugetare.

Cheltuielile cu dobânzile sunt plăți obligatorii, stabilite prin contractele de împrumut. Ele nu pot fi ajustate prin decizii bugetare pe termen scurt, ceea ce le transformă într-un capitol rigid al bugetului.

Cheltuielile de personal încetinesc creșterea

Cheltuielile de personal se ridică la 154,1 miliarde lei, în creștere cu 4,1% față de 2024. Raportate la PIB, acestea scad de la 8,4% la 8,1%. Evoluția este explicată de: plafonarea unor sporuri, limitarea unor majorări salariale, amânarea unor angajări în sectorul public.

Scăderea ponderii în PIB nu indică o reducere a numărului de angajați sau o modificare a structurii aparatului bugetar. Cheltuielile de personal rămân unul dintre cele mai mari capitole ale bugetului general consolidat, iar structura administrației publice se menține similară celei din anul anterior.

Scad investițiile finanțate din bugetul de stat

Cheltuielile de capital, adică resursele alocate pentru investiții în infrastructură, utilaje, echipamente și proiecte de dezvoltare, ajung la 51,1 miliarde lei la 30 noiembrie 2025. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, acestea scad cu 6,1%, ceea ce reflectă o reducere a investițiilor strict finanțate din bugetul de stat. Ponderea cheltuielilor de capital în PIB se reduce de la 3,1% la 2,7%, ceea ce indică un efort mai mic din resursele proprii pentru dezvoltare.

În schimb, cheltuielile finanțate din fonduri externe au o evoluție ascendentă. În total, fondurile UE și PNRR pentru investiții se ridică la 67 miliarde lei, în creștere cu 37% față de anul precedent. Din această sumă:

• componenta PNRR se dublează față de 2024 și depășește 34 miliarde lei,
• fondurile aferente cadrului financiar 2014–2020 se reduc, ca urmare a încheierii etapelor de rambursare și a finalizării proiectelor mai vechi,
• investițiile finanțate exclusiv din bugetul național scad, ceea ce arată o dependență tot mai mare de sursele externe pentru menținerea nivelului de dezvoltare.

Sumele primite de la Uniunea Europeană cresc cu 54% față de 2024, ajungând la valori care susțin majoritatea proiectelor publice de investiții. În practică, aceste resurse contribuie la: investiții în infrastructură de transport, energie și apă-canal, proiecte din sectorul energetic, inclusiv eficiență și tranziție verde, digitalizarea administrației publice și a serviciilor, programe sociale, educaționale și culturale.

Execuția bugetară la 11 luni, în ansamblu, arată caracteristicile structurale ale bugetului: cheltuieli curente dominante (peste 93% din total), pondere în creștere a dobânzilor (peste 6% din cheltuieli totale), investiții interne mai reduse, sub 3% din PIB, o bază de venituri concentrată pe muncă și consum, cu contribuții sociale și TVA ca principale surse.