Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru. 29% ar avea nevoie de bani în plus

Doar 17% dintre români consideră că ar avea economii suficiente pentru a acoperi consecințele financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, arată cea mai recentă cercetare sociologică realizată de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

În același timp, 29% dintre respondenți spun că, într-o astfel de situație, ar avea nevoie de sprijin financiar suplimentar, în timp ce 15% afirmă că s-ar baza pe ajutorul statului sau al primăriei. Ponderea celor care indică sprijinul autorităților a crescut cu trei puncte procentuale față de anul anterior. Datele indică o capacitate limitată a unei mari părți a gospodăriilor de a absorbi din resurse proprii costurile unei pagube majore. Pentru proprietarii ale căror locuințe ar fi grav afectate, nota de plată poate include reparații structurale, refacerea instalațiilor, înlocuirea mobilierului și a bunurilor distruse, precum și alte cheltuieli necesare revenirii la situația de dinaintea evenimentului.

Doar o minoritate spune că se poate descurca din economii

Rezultatele cercetării arată că numai 17% dintre români spun că dispun de economii suficiente pentru a face față financiar unui dezastru natural sau unui incident major care le-ar afecta locuința.

DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare

12:18

Bursa de Valori București urcă puternic: BET a câștigat peste 4%, iar rulajul a ajuns la 156 milioane de lei

08:38

La polul opus, aproape trei din zece respondenți, respectiv 29%, estimează că ar avea nevoie de bani suplimentari. Pentru această categorie, producerea unei pagube importante ar putea însemna apelarea la familie, credite, alte surse de finanțare sau forme de sprijin financiar disponibile în momentul producerii evenimentului.

Alți 15% spun că s-ar baza pe sprijinul financiar al statului sau al autorității locale. UNSAR atrage atenția că ponderea acestei categorii a crescut cu trei puncte procentuale într-un singur an.

„Cu ce bani ne-am putea reface locuința dacă aceasta ar fi grav afectată?” este întrebarea pe care UNSAR o pune în centrul interpretării rezultatelor. Asociația susține că reparațiile, înlocuirea bunurilor distruse și celelalte costuri asociate unui asemenea eveniment pot exercita o presiune importantă asupra bugetului unei familii atunci când economiile disponibile sunt reduse.

Incendiul și cutremurul, printre principalele riscuri percepute

Cercetarea vine în contextul unei preocupări ridicate a populației pentru riscurile care pot afecta locuința. Un studiu IRES realizat pentru UNSAR și publicat la începutul lunii octombrie arată că incendiul este considerat de 55% dintre respondenți drept riscul care le-ar putea afecta locuința.

Cutremurul este menționat de 50% dintre respondenți, în timp ce explozia este indicată de 33%, iar vijeliile sau furtunile de 32%. Percepția riscului de incendiu este mai accentuată în rândul persoanelor cu vârste între 36 și 50 de ani și al celor cu studii superioare.

Datele privind despăgubirile arată, în paralel, că astfel de evenimente au deja un impact financiar asupra proprietarilor care au locuințele asigurate. În primele trei luni din 2026, companiile membre UNSAR au achitat peste 5,4 milioane de lei pentru aproximativ 1.200 de dosare de daună provocate de furtuni și inundații. În trimestrul al doilea au fost notificate aproximativ 3.400 de cazuri de daună produse de aceste fenomene.

Polița facultativă completează protecția obligatorie PAD

UNSAR susține că pregătirea financiară pentru un asemenea scenariu nu trebuie să înceapă după producerea pagubei, ci înainte. În cazul asigurărilor, riscurile acoperite, limitele despăgubirilor și condițiile de plată sunt stabilite prin contract, ceea ce permite proprietarului să își dimensioneze protecția în funcție de valoarea locuinței și a bunurilor.

Asigurarea facultativă a locuinței completează polița obligatorie PAD și poate include, în funcție de produsul ales și de condițiile contractuale, protecția clădirii și a bunurilor împotriva unor riscuri precum incendiul, furtuna sau anumite avarii ale instalațiilor de apă.

UNSAR recomandă ca proprietarii să analizeze valoarea locuinței și a bunurilor pe care le dețin, dar și riscurile relevante pentru proprietatea respectivă. Discuția cu distribuitorul de asigurări ar trebui să vizeze inclusiv suma asigurată, riscurile incluse în poliță și excluderile, astfel încât proprietarul să știe ce nivel de protecție financiară poate primi în cazul unei daune.

Asigurătorii plătesc zilnic milioane de euro în despăgubiri

Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, afirmă că faptul că doar 17% dintre români consideră că au economii suficiente pentru o pagubă majoră evidențiază necesitatea pregătirii financiare în fața unor evenimente neprevăzute.

„Asigurarea locuinței poate face ca o familie să nu fie nevoită să se bazeze exclusiv pe economii sau pe ajutorul autorităților”, a declarat Ciuncan, citat de UNSAR.

La rândul său, Alina Bărbulescu, coordonator al Secțiunii Asigurări Generale din cadrul UNSAR, a subliniat importanța prevenirii și a protecției financiare în cazul unor evenimente precum incendiile sau cutremurele.

Pentru industrie, problema protecției locuințelor este legată atât de frecvența și severitatea riscurilor, cât și de capacitatea gospodăriilor de a suporta singure pierderile. În 2025, companiile membre UNSAR au achitat, de exemplu, 1.181 de dosare de daună pentru incendii, în condițiile în care aproximativ 19% dintre locuințe erau protejate printr-o poliță facultativă. Dauna medie pentru aceste incendii a fost de aproximativ 10.500 de euro, iar cea mai mare despăgubire s-a ridicat la circa 255.000 de euro.

UNSAR, organizație înființată în 1994, reprezintă 23 de companii de asigurări, care cumulează peste 90% din piața locală. Potrivit asociației, asigurătorii din România plătesc în fiecare zi calendaristică despăgubiri de aproximativ 7,5 milioane de euro.