Bunăstarea românilor scade: aproape o treime spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an

Percepția românilor asupra propriei bunăstări s-a deteriorat în ultimul an, iar presiunea financiară a devenit principalul obstacol în calea unei vieți mai bune. Aproape o treime dintre români afirmă că propria calitate a vieții a scăzut, în timp ce veniturile insuficiente, prețurile și taxele ridicate sunt indicate tot mai frecvent drept principalele dificultăți cu care se confruntă populația. Datele sunt prezentate în cea de-a doua ediție a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, realizat de IRES pentru ABS – Alianța pentru BunăStare. Cercetarea arată o deteriorare a indicelui general al bunăstării percepute, dar și o accentuare a problemelor financiare resimțite de populație.

Indicele Percepției Bunăstării Românilor a coborât în 2026 la 6,2 puncte din 10, de la 6,4 puncte în anul precedent. În același timp, 55% dintre respondenți consideră că bunăstarea lor este mai slabă, în timp ce numai 16% afirmă că situația lor s-a îmbunătățit.

Veniturile și prețurile au devenit principala problemă

Cea mai vizibilă deteriorare din perspectiva respondenților se regăsește în zona financiară. Gradul de satisfacție în privința veniturilor personale a scăzut de la 6,1 puncte în 2025 la 5,5 puncte în 2026. Este cea mai mare reducere înregistrată dintre dimensiunile analizate în cadrul barometrului.

AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni

12:32

Fed și Banca Angliei verifică expunerea băncilor la marile firme de tranzacționare după pierderile Jane Street

10:54

Și accesul la o locuință confortabilă este evaluat mai slab decât în urmă cu un an. Satisfacția privind posibilitatea de a-și permite o astfel de locuință a coborât de la 5,7 la 5,4 puncte.

O altă zonă în care percepția s-a deteriorat este cea a dezvoltării profesionale. Evaluarea posibilităților de dezvoltare la locul de muncă a ajuns la 6,6 puncte, față de 6,9 puncte în ediția precedentă.

Presiunea financiară se reflectă și în răspunsurile privind obstacolele care stau în calea unei vieți mai bune. Aproximativ 60% dintre participanții la studiu indică veniturile scăzute și prețurile sau taxele ridicate drept principalele probleme. Ponderea este mai mare decât în ediția anterioară, când aproximativ 55% dintre respondenți indicau factorii financiari.

Astfel, problema banilor a ajuns pe primul loc în percepția populației, depășind corupția și lipsa transparenței instituționale, care ocupau o poziție mai importantă în ediția precedentă a cercetării.

Aproape 32% dintre români spun că nivelul lor de trai a scăzut

Percepția privind evoluția propriei vieți în ultimele 12 luni s-a schimbat semnificativ față de anul trecut. Aproape 32% dintre români declară că propria calitate a vieții s-a deteriorat în ultimul an, comparativ cu 19% în 2025.

În același timp, aproximativ 18% dintre respondenți consideră că viața lor s-a îmbunătățit, procent inferior celui înregistrat cu un an înainte, când 23% aveau această percepție.

Aproape jumătate dintre participanți spun că nivelul lor de trai a rămas aproximativ neschimbat. Datele conturează astfel o percepție predominant prudentă asupra evoluției bunăstării personale, într-un context în care presiunile asupra bugetelor familiale sunt resimțite mai puternic.

Și așteptările privind viitorul au fost mai optimiste în urmă cu un an. În ediția precedentă a barometrului, 51% dintre respondenți anticipau că bunăstarea lor va crește. Evoluția actuală a percepțiilor indică o diminuare a sentimentului de siguranță economică și financiară.

Satisfacția financiară, principalul punct vulnerabil

Scăderea satisfacției privind veniturile personale este unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării. De la 6,1 puncte în 2025, indicatorul a ajuns la 5,5 puncte în 2026, ceea ce arată o evaluare mai puțin favorabilă a situației financiare proprii.

Problemele legate de locuire și dezvoltarea profesională au înregistrat, de asemenea, scăderi, chiar dacă mai moderate. Pentru o parte importantă a populației, presiunea financiară nu se rezumă astfel la nivelul veniturilor, ci se extinde asupra capacității de a suporta costurile locuirii și de a beneficia de oportunități profesionale.

Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, consideră că rezultatele indică o legătură directă între presiunea asupra veniturilor și percepția asupra bunăstării.

„Rezultatele noii ediții arată cât de rapid se poate schimba percepția asupra bunăstării atunci când oamenii resimt o presiune mai mare asupra veniturilor și asupra siguranței lor financiare. Această vulnerabilitate este confirmată și de nivelul deficitului de protecție al populației, care a ajuns la o medie de 165.400 lei pentru fiecare familie”, a declarat Alexandru Ciuncan.

Potrivit acestuia, suma reprezintă diferența dintre resursele financiare de care o familie ar avea nevoie pentru a-și păstra nivelul de trai în cazul producerii unui eveniment neprevăzut și resursele de care dispune efectiv.

Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie

Indicatorul menționat de UNSAR aduce în discuție și vulnerabilitatea gospodăriilor în fața unor evenimente neprevăzute. Un deficit mediu de protecție de 165.400 de lei pentru fiecare familie indică diferența dintre necesarul financiar estimat pentru menținerea nivelului de trai și resursele disponibile în cazul unei situații neprevăzute.

În acest context, presiunea financiară poate avea efecte care depășesc strict problema veniturilor lunare. O situație neprevăzută poate pune o familie în dificultatea de a acoperi simultan cheltuielile pentru locuință, sănătate, educație și celelalte necesități curente.

UNSAR subliniază că bunăstarea trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă, în care stabilitatea financiară are un rol important.

„Bunăstarea înseamnă mai mult decât venituri, însă stabilitatea financiară este una dintre condițiile care ne permit accesul la educație, sănătate și o locuință adecvată și ne ajută să facem față mai bine situațiilor neprevăzute”, se arată în comunicat.

Rezultatele barometrului indică, astfel, o relație între percepția asupra nivelului de trai și capacitatea gospodăriilor de a face față unor costuri suplimentare. Atunci când veniturile sunt considerate insuficiente, iar prețurile și taxele sunt percepute ca fiind ridicate, spațiul financiar disponibil pentru economisire, investiții personale sau gestionarea situațiilor neprevăzute se poate reduce.

Barometrul urmărește evoluția bunăstării de la un an la altul

Barometrul Percepției Bunăstării Românilor se află la a doua ediție și urmărește modul în care populația evaluează mai multe dimensiuni ale calității vieții, precum situația financiară, locuirea și perspectivele de dezvoltare profesională.

Cercetarea este realizată de IRES pentru ABS – Alianța pentru BunăStare, o platformă colaborativă inițiată de UNSAR. Din această platformă fac parte companii, organizații, instituții publice și experți, obiectivul declarat fiind măsurarea și înțelegerea factorilor care influențează calitatea vieții în România.

Compararea rezultatelor din 2026 cu cele din 2025 oferă o imagine asupra schimbării percepțiilor populației într-un interval de un an. Scăderea indicelui general de la 6,4 la 6,2 puncte și deteriorarea mai accentuată a indicatorilor financiari arată că presiunile economice au devenit mai vizibile în evaluarea propriei bunăstări.

În același timp, creșterea ponderii celor care spun că viața lor s-a înrăutățit, de la 19% la aproape 32%, și reducerea celor care consideră că aceasta s-a îmbunătățit, de la 23% la aproximativ 18%, indică o schimbare importantă a percepției asupra ultimului an.