ARB: România se confruntă cu o criză de creditare. „Măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile”

România se confruntă cu o criză de creditare, iar politicile aplicate în relația cu creditorii transmit un mesaj de adversitate, susține Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Acesta avertizează că nivelul ridicat al taxelor suportate de bănci afectează condițiile în care sistemul financiar poate susține economia și atrage atenția asupra scăderii intermedierii financiare la 22%, de la aproximativ 40%.

„Suntem într-o criză de creditare, am spus asta și o repet. De ce criză de creditare? Ne temem că nu vom mai fi finanțați, corect? Economic, strict, este corect. Care sunt măsurile noastre în relație cu creditorii? Punitive, de adversitate, ostile. Explicați-mi asta”, a declarat Florin Dănescu, luni, la Banking Forum, eveniment organizat de Financial Intelligence. Reprezentantul Asociației Române a Băncilor a criticat în special fiscalitatea aplicată instituțiilor de credit, afirmând că băncile suportă taxe mai mari decât alte industrii din România. În opinia sa, această povară suplimentară trebuie luată în calcul atunci când sunt analizate capacitatea sistemului bancar de a finanța economia și nivelul costurilor asociate creditării.

Băncile reclamă majorarea succesivă a taxelor

Dănescu a amintit că, începând din 2022, sectorul bancar a fost supus unor taxe pe care le consideră mai ridicate decât cele aplicate altor industrii. El a susținut că această realitate nu este suficient cunoscută nici în mediul economic, nici în rândul publicului.

CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor

19:34

Germania vrea să devină o „națiune suverană în AI” până în 2030. Berlinul pregătește 18 măsuri pentru recuperarea decalajului față de SUA și China

15:14

Oficialul ARB a invocat și discuțiile din 2023, când industria bancară ar fi propus să contribuie cu 1% din cifra de afaceri pentru sprijinirea efortului de reducere a deficitului bugetar. La acel moment, deficitul era de 5,6% din PIB, potrivit declarației sale.

În locul contribuției propuse de sector, băncile au primit ulterior o taxă de 2% aplicată cifrei de afaceri, a afirmat Dănescu. El a criticat și faptul că măsura, prezentată inițial drept temporară, nu a fost eliminată după un an, ci a fost majorată la 4%.

„Pentru cei care nu știu, noi, ca industrie bancară, finanțăm economia și toate aceste costuri se duc în finanțare”, a declarat președintele executiv al ARB. Acesta a spus că băncile au continuat să discute cu autoritățile despre contribuția lor la buget și despre cheltuielile sectorului, considerând relația cu statul un parteneriat. În opinia sa, politica fiscală ar trebui să fie predictibilă și să nu fie influențată de simpatii sau de percepții privind o anumită industrie.

Povara fiscală ar ajunge la 33% în medie

Potrivit lui Dănescu, impozitarea totală a sectorului bancar ajunge, în medie, la 33%, însă unele instituții de credit ar suporta o povară mult mai mare.

„33% este impozitul total pentru bănci, pe medie. Sunt bănci care plătesc 70% impozit pe profit”, a afirmat acesta.

În acest context, reprezentantul ARB a pus sub semnul întrebării dacă politica statului încurajează băncile să finanțeze economia sau, dimpotrivă, descurajează această activitate. El a sugerat că nivelul taxării trebuie analizat inclusiv din perspectiva deciziilor luate de conducerile instituțiilor de credit privind alocarea resurselor.

Dănescu a legat această problemă de evoluția intermedierii financiare, indicator care reflectă dimensiunea creditării în raport cu economia. Potrivit declarației sale, nivelul din România a coborât de la aproximativ 40% la 22%, fiind de circa trei ori mai mic decât cel european, chiar aproape de patru ori, în formularea sa. Această diferență arată, în opinia reprezentantului băncilor, amploarea nevoii de finanțare a unei economii care încearcă să recupereze decalajele față de statele europene.

Lichiditatea băncilor nu ar fi problema

Dănescu a precizat că sistemul bancar dispune de lichiditate și a respins ideea că finanțarea statului ar reprezenta cauza principală a nivelului redus al creditării companiilor și populației.

Declarația indică, astfel, o problemă pe care ARB o plasează în zona condițiilor economice și fiscale în care funcționează băncile, nu într-o lipsă generală de lichiditate a sistemului.

Mesajul transmis de reprezentantul industriei este că taxele suplimentare și lipsa de predictibilitate pot influența costul finanțării și disponibilitatea băncilor de a susține economia. În același timp, nivelul redus al intermedierii financiare rămâne un obstacol pentru companiile și gospodăriile care au nevoie de capital pentru investiții și consum.