SEPA, infrastructura europeană de plăți pe care puțini o cunosc. BCE: Gospodăriile ar putea economisi sute de milioane de euro anual

Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), care permite transferuri transfrontaliere în 41 de țări europene, rămâne puțin cunoscută în rândul consumatorilor, deși poate reduce costurile trimiterii banilor peste granițe. Mai puțin de 40% dintre persoanele din șase state analizate din Europa de Sud-Est au auzit de acest sistem, iar numeroase gospodării continuă să folosească operatori de transfer de bani sau canale informale bazate pe numerar, arată o analiză publicată de Banca Centrală Europeană (BCE).

SEPA este unul dintre proiectele importante de integrare financiară europeană, însă succesul său discret a creat un paradox: transferurile în euro pot deveni la fel de simple între două țări participante ca plățile interne, dar mulți consumatori nu cunosc infrastructura care face posibil acest lucru. În consecință, o parte dintre gospodării continuă să apeleze la servicii alternative, uneori considerabil mai scumpe.
Într-o analiză publicată marți pe blogul instituției, BCE atrage atenția că lipsa de informare este relevantă mai ales în statele din Europa de Sud-Est, unde remitențele trimise de lucrătorii migranți reprezintă o sursă importantă de venit pentru numeroase familii. Studiul analizează situația din șase țări din regiune, pe baza cercetării „OeNB Euro”, și urmărește să evidențieze importanța transferurilor transfrontaliere pentru gospodării, avantajele SEPA și motivele pentru care consumatorii nu beneficiază întotdeauna de cele mai accesibile opțiuni.

Miliarde de euro trimise anual către familiile din Europa de Sud-Est

Remitențele au o importanță economică diferită de la o țară la alta. Bulgaria și Albania ilustrează două dimensiuni ale fenomenului: valoarea absolută a banilor transferați și ponderea acestora în economia națională.

Bucureștiul concentrează 35% din comerțul online cu produse FMCG din România. Piața crește rapid, deși consumatorii sunt tot mai preocupați de buget

10:18

Bursa de Valori București a revenit pe creștere după două ședințe de scăderi. BET a câștigat 0,52%

08:54

În Bulgaria, cel mai recent stat intrat în zona euro, fluxurile de remitențe ajung la aproape trei miliarde de euro anual. În Albania, intrările depășesc 2,5 miliarde de euro, însă au o importanță relativă mai mare pentru economie, reprezentând aproximativ 8,4% din PIB. Prin comparație, în Bulgaria, remitențele echivalează cu circa 2,1% din PIB.

Transferurile sunt răspândite și la nivelul populației. Aproximativ 21% dintre persoanele din Albania declară că primesc remitențe, la fel ca 17% dintre respondenții din Bosnia și Herțegovina. Proporția este de 10% în Republica Macedonia de Nord, 9% în Serbia, 8% în Bulgaria și 4% în România.

Datele arată că transferurile de bani peste granițe nu sunt un fenomen marginal, ci o componentă importantă a veniturilor pentru anumite categorii de gospodării, în special în statele cu comunități numeroase de lucrători plecați în străinătate.

Numerarul și operatorii specializați concurează cu băncile

Deși există infrastructura europeană pentru transferuri în euro, sistemul bancar nu reprezintă încă principalul canal prin care ajung banii la beneficiari în toate țările analizate.

Potrivit BCE, în cele șase state din Europa de Sud-Est, aproximativ o treime dintre beneficiarii remitențelor primesc banii în numerar, prin intermediul rudelor sau prietenilor. O altă treime utilizează operatori specializați în servicii de transfer de bani.

Transferurile bancare includ, în general, plățile SEPA atunci când atât instituția financiară a expeditorului, cât și cea a beneficiarului participă la sistem.

Diferențele dintre țări sunt considerabile. În Bulgaria, canalele bancare sunt utilizate mai frecvent, dar operatorii de transfer de bani au în continuare o importanță comparabilă. În Albania, peste jumătate dintre beneficiari apelează la operatori specializați. Totodată, o parte dintre persoanele care trimit bani preferă în continuare metode informale, bazate pe numerar.

Aceste opțiuni pot implica taxe mai mari și mai puțină transparență decât transferurile bancare, iar utilizarea lor presupune uneori dependența de persoane care călătoresc între țări pentru a transporta banii.

Ce este SEPA și cum funcționează

Zona Unică de Plăți în Euro a fost creată pentru a elimina fragmentarea plăților transfrontaliere în moneda europeană. Obiectivul său este ca un transfer în euro între două țări participante să fie la fel de simplu ca o plată internă.

Înainte de dezvoltarea acestui sistem, transferurile internaționale în euro puteau fi mai lente, necesitau respectarea unor standarde naționale diferite și implicau comisioane mai mari. SEPA a introdus scheme comune de plată și standarde armonizate, facilitând circulația banilor între state.

În prezent, aria geografică SEPA cuprinde 41 de țări. Pe lângă statele din zona euro, aceasta include țările Uniunii Europene care nu au adoptat moneda comună și mai multe state din afara blocului comunitar, inclusiv țări candidate la aderare.

România și Bulgaria fac parte din aria SEPA de peste 15 ani. Albania și Republica Macedonia de Nord au aderat în 2024, Serbia în 2025, iar Bosnia și Herțegovina a solicitat oficial includerea în august 2026.

Extinderea sistemului în Balcanii de Vest este importantă în special pentru țările în care remitențele au o contribuție semnificativă la veniturile gospodăriilor. Totuși, BCE subliniază că includerea unei țări în aria geografică SEPA nu înseamnă automat că toate serviciile de plată devin imediat operaționale. Este necesară și integrarea efectivă a instituțiilor financiare și a infrastructurii naționale.

Mai puțin de 40% dintre consumatori au auzit de SEPA

Una dintre concluziile evidențiate de BCE este nivelul redus de informare a populației. În țările analizate, mai puțin de 40% dintre consumatori declară că au auzit de SEPA.

Nivelul de cunoaștere nu pare să fie influențat decisiv de vechimea participării unei țări la sistem. Chiar și în state care fac parte de mai mult timp din aria SEPA, mulți oameni nu cunosc denumirea sau avantajele acestei infrastructuri.

Contrastul este vizibil în raport cu activele cripto. Deși mai puțin de una din zece persoane din țările analizate deține astfel de active, iar cea mai ridicată rată de deținere este de numai 6%, nivelul de informare despre criptomonede este mult mai mare decât cel despre SEPA.

BCE observă și diferențe importante între categoriile sociale. Persoanele cu venituri mai ridicate, educație superioară și un nivel mai bun de educație financiară sunt mai familiarizate cu sistemul. Consumatorii care au absolvit studii superioare au o probabilitate cu aproximativ 17 puncte procentuale mai mare de a fi auzit de SEPA decât cei care au urmat doar învățământul primar.

Cu toate acestea, lipsa de informare nu înseamnă neapărat că sistemul este puțin utilizat. Consumatorii pot efectua transferuri SEPA prin intermediul băncilor fără să știe că folosesc această infrastructură. Tocmai caracterul său discret reprezintă unul dintre motivele pentru care sistemul este considerat un succes al integrării europene.

Economii potențiale de sute de milioane de euro

BCE estimează că reducerea comisioanelor pentru transferurile de bani, prin trecerea de la canalele costisitoare la opțiuni mai accesibile, ar putea genera economii de zeci sau chiar sute de milioane de euro anual pentru gospodării.

Calculul reprezintă o estimare a potențialului de economisire, nu o măsurare a unor economii deja realizate. Beneficiile SEPA nu se limitează însă la reducerea costurilor tranzacțiilor.

Transferurile bancare pot oferi mai multă comoditate, rapiditate, fiabilitate și securitate decât metodele informale. În plus, reduc dependența de rude sau prieteni care călătoresc peste graniță și transportă numerar pentru a-l livra beneficiarilor.

Pentru lucrătorii migranți care trimit periodic bani acasă, diferența dintre comisioanele percepute de diverși furnizori poate avea efecte importante asupra sumelor care ajung efectiv la familii.

Informarea consumatorilor nu garantează schimbarea comportamentului

Banca Centrală Europeană avertizează însă că simpla creștere a nivelului de informare nu determină automat schimbarea deciziilor financiare. Instituția face referire la un experiment conex privind garanțiile de asigurare a depozitelor, în care furnizarea de informații a îmbunătățit cunoștințele participanților, dar a avut un efect redus asupra alegerilor financiare.

Prin urmare, o mai bună cunoaștere a SEPA ar putea să nu fie suficientă pentru a-i determina pe consumatori să renunțe la metodele de transfer pe care le folosesc deja.