Un val de incertitudine lovește sectorul climate tech din Statele Unite: propunerile legislative ale administrației Trump, care vizează eliminarea creditelor fiscale pentru energie verde, este o mișcare care riscă să transforme un ecosistem emergent într-un „cimitir al companiilor”, potrivit investitorilor din domeniu. Ecologia nu mai pare un business rentabil. Sectorul climate tech a resimțit deja reculul. Conform datelor PitchBook, în primul trimestru din 2025, startupurile din domeniu au atras doar 10 miliarde de dolari, adică la jumătate față de perioada similară din 2024. Totuși, nu toate segmentele acestei industrii sunt în declin. Investițiile în fuziune nucleară, stocare de energie pe durată lungă și eficientizarea centrelor de date (un sector alimentat de cererea uriașă generată de boomul AI) continuă să fie domenii de interes.
Republicanii au trecut prin Camera Reprezentanților un proiect de lege care reduce drastic stimulentele pentru energia curată, ața că startupurile verzi și investitorii lor încep să caute soluții de avarie. Pentru unii, cea mai la îndemână opțiune viabilă este relocarea în Europa, o piață care pare tot mai atrăgătoare pentru business-urile verzi, transmite Business Insider.
Legea pentru Reducerea Inflației (IRA), adoptată în perioada administrației Biden, a adus un impuls masiv startupurilor din domeniul tranziției energetice, pentru că oferea subvenții și credite fiscale în valoare de peste 369 miliarde de dolari. Aceste măsuri au alimentat o adevărată efervescență antreprenorială. Acum, însă, roata s-a întors, iar sectorul până nu demult în plin avânt este acum printre cele mai strâmtorate.
„Vom asista la o hibernare masivă a startupurilor climate tech. Multe dintre ele nu vor supraviețui. Va fi un cimitir de companii”, avertizează Matthew Nordan, partener general la Azolla Ventures, un fond dedicat tehnologiilor verzi.
Primul semnal major a venit în aprilie: Bedrock Materials, un startup promițător din domeniul bateriilor cu ioni de sodiu, a anunțat că returnează cele 9 milioane de dolari obținute de la investitori și își încetează activitatea. Nu din lipsă de lichidități, ci din cauza unui climat economic și politic devenit ostil. „Techno-economia ne-a obligat să tragem frâna de mână”, a declarat fondatorul Spencer Gore.
Pentru mulți fondatori, pivotarea geografică a devenit o necesitate. Sam Kanner, CEO-ul startupului Aikido, specializat în turbine eoliene plutitoare, spune că planurile pentru piața americană sunt puse pe pauză: „Strategia noastră de lansare se mută complet în Europa. În SUA, granturile au dispărut, investitorii sunt reticenți, iar dezvoltarea de proiecte a fost înghețată”.
UE, în contrast cu SUA, își consolidează angajamentele climatice. Țări precum Franța, Marea Britanie și Norvegia oferă politici clare și susținere directă, ceea ce atrage capital de risc, fonduri de infrastructură și investiții private. Todd Khozein, CEO al SecondMuse, susține că aceste cadre de reglementare europene reduc riscurile pentru tehnologiile aflate în faza incipientă.
Chiar și în afara Europei, startupurile climate tech încep să își reconfigureze harta. Max Kufner, cofondator al companiei Again, specializată în captarea și utilizarea carbonului, vizează piețele din Brazilia, India și Orientul Mijlociu, unde politicile de decarbonizare avansează fără bagajul ideologic al politicii americane.
Companiile care depind de granturi publice sunt cele mai vulnerabile. Climeworks, un startup elvețian care, în 2024, a primit 50 de milioane de dolari de la guvernul SUA pentru un proiect de captare directă a carbonului în Louisiana, a concediat peste 100 de angajați în luna mai și a anunțat întârzieri în implementare.
Matthew Blain, investitor la Voyager Ventures, atrage atenția că reducerile de personal de la Departamentul Energiei din SUA, inclusiv în biroul care acorda împrumuturi companiilor de energie curată, vor avea un efect „paralizant”, inclusiv asupra proiectelor solare și eoliene offshore.
Pe fundalul acestor turbulențe, unele startupuri încearcă să se repoziționeze strategic. „Vedem o reorientare a brandurilor spre ideea de securitate energetică și reziliență – o tactică folosită deja în timpul primei administrații Trump”, remarcă Nordan.
Dar întrebarea de fond rămâne: poate SUA să-și păstreze poziția de lider în inovația climatică într-un climat politic în care politicile verzi sunt sub asediu?
Spencer Gore pune problema tranșant: „Tot mai mulți antreprenori se întreabă dacă Statele Unite mai sunt locul potrivit pentru a construi un viitor sustenabil”.