Laponia atrage anual peste 700.000 de turiști, însă expansiunea rapidă a industriei turistice lasă urme adânci în ecosistemele fragile și în tradițiile comunităților indigene Sámi.
În ultimele trei decenii, numărul turiștilor din Laponia a crescut cu 160%. Dacă în anii ’90 regiunea era cunoscută mai ales ca locul de poveste al Moșului, astăzi a devenit o destinație turistică globală.
Doar în 2023, peste 700.000 de vizitatori au ajuns aici, dintre care 100.000 proveneau din Marea Britanie. În perioada de vârf, noiembrie și decembrie, numărul turiștilor depășește de câteva ori populația capitalei regionale Rovaniemi.
Creșterea spectaculoasă a turismului nu a venit însă fără consecințe. O analiză realizată în cadrul proiectului „Green to Grey” arată că, doar în ultimii cinci ani, suprafețe echivalente cu Hyde Park din Londra au fost transformate în zone de cazare și agrement. Au apărut cabane turistice, pârtii noi de schi, parcuri tematice și chiar experiențe de realitate virtuală pentru vizionarea aurorei boreale.
Rovaniemi, autoproclamat „orașul de reședință al lui Moș Crăciun” încă din anii ’90, este acum epicentrul turismului din regiune. Aici, foste spații verzi au fost ocupate de locuințe de vacanță. În plus, mai multe parcuri de distracții completează peisajul.
Printre cele mai recente investiții se numără un parc acvatic și agenție de turism specializată. De asemenea s-a construit un parc pentru reni și o zonă extinsă a faimosului sat Santa Claus Village, vizitat anual de sute de mii de oameni.
Dincolo de capitală, marile stațiuni de schi Levi, Ylläs și Saariselkä au consumat din 2018 peste 430.000 de metri pătrați de păduri și terenuri naturale. Iar în nord, în zona Utsjoki, un complex turistic de lux a fost ridicat într-o regiune desemnată de importanță națională.
În Inari, unul dintre cele mai izolate colțuri ale Europei, consiliul municipal a aprobat anul trecut planul pentru 227 de cabane pe malul lacului, chiar în păduri virgine folosite de secole de comunitățile indigene pentru pășunatul renilor.
Pentru comunitățile indigene Sámi, care trăiesc în regiunile arctice ale Norvegiei, Suediei, Finlandei și Rusiei, turismul accelerat este o nouă amenințare.
„Ceea ce se planifică este complet absurd. Aproape toți crescătorii de reni sunt îngrijorați de acest tip de dezvoltare, fie că e vorba de exploatări forestiere, miniere sau turistice. Toate concurează pentru același pământ”, a declarat Elle Maarit Arttijeff, o crescătoare de reni Sámi.
Aceasta consideră că noile investiții pun în pericol un acord vechi de două decenii între companiile forestiere și păstorii locali, prin care se încerca protejarea pășunilor.
Pentru Sámi, terenurile pierdute nu înseamnă doar pășuni distruse, ci și o amenințare directă la adresa modului lor de viață tradițional.
Reprezentanții Consiliului Regional al Laponiei recunosc că dezvoltarea turistică a adus probleme vizibile. Locuințele au devenit tot mai scumpe. Totodată, în multe zone s-a instalat o lipsă acută de spații locative.
Totuși, autoritățile locale văd în turism un motor economic. O strategie pentru 2026 prevede dezvoltarea „centrului turistic la o masă critică”. Această acțiune ar trebui să atragă mai multă activitate economică și investiții.
Însă organizațiile de mediu avertizează că ritmul actual al construcțiilor riscă să producă daune ireparabile. Biodiversitatea scade, iar ecosistemele fragile ale nordului arctic sunt sub presiune constantă.