Prima pagină » Prețul Bitcoin, pe muchie de cuțit. Decizia care poate declanșa azi un colaps al prețurilor, criticată de miliardarul Michael Saylor

Prețul Bitcoin, pe muchie de cuțit. Decizia care poate declanșa azi un colaps al prețurilor, criticată de miliardarul Michael Saylor

ANALIZĂ
Prețul Bitcoin, pe muchie de cuțit. Decizia care poate declanșa azi un colaps al prețurilor, criticată de miliardarul Michael Saylor
Foto: Freepik

Prețul bitcoin a scăzut sub pragul psihologic de 90.000 de dolari, de la maximul istoric de 126.000 de dolari atins în octombrie. Dar piața cripto ar putea intra direct în scenariul roșu dacă furnizorii globali de indici, în special MSCI, ar decide să excludă luni din indicii lor companii cu dețineri cripto de peste 50% din acțiuni.

Noul Bear Market a readus în prim-plan întrebarea esențială pentru investitori: este vorba despre o ajustare tehnică sau despre începutul unei corecții structurale mai ample? Și asta chiar în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, pregătește piața pentru o schimbare „imediată” cu impact major.

O mutare de 9 miliarde de dolari

Potrivit unei estimări JPMorgan, adoptarea propunerii MSCI ar putea duce la vânzări de până la 8,8 miliarde de dolari din acțiunile Strategy, dacă și alți furnizori de indici ar urma exemplul, notează Forbes.

Miliardarul cripto Michael Saylor a avertizat asupra riscului de „haos, confuzie și consecințe profund dăunătoare” dacă firma sa, Strategy, cunoscută pentru achizițiile masive de bitcoin, ar fi exclusă din indicii MSCI.

„Acumularea de bitcoin va continua până când frustrarea (n.r. a investitorilor) se va opri”, a scris Michael Saylor, fondatorul Strategy, pe platforma X, distribuind un articol Reuters despre cea mai recentă restructurare a indicilor Nasdaq.

Decizia de luni, crucială pentru evoluția prețului Bitcoin

Saylor a atras atenția asupra riscurilor sistemice care ar putea apărea dacă furnizorii globali de indici, în special MSCI, ar decide să excludă din indicii lor companii ale căror dețineri de criptomonede depășesc un anumit prag din totalul activelor. Și asta după un raliu spectaculos care a dus prețul bitcoin la maxime istorice în toamna acestui an, piața criptomonedelor traversează o perioadă de volatilitate accentuată, pe fondul unei combinații de factori macroeconomici, decizii instituționale și semnale de supraîncălzire.

Saylor a trimis o scrisoare către MSCI, solicitând retragerea unei propuneri care ar exclude din indicii globali companiile ale căror dețineri de criptomonede depășesc 50% din activele totale.

În scrisoarea de 12 pagini, Saylor și directorul general al Strategy, Phong Le, avertizează asupra unor „consecințe profund dăunătoare” dacă MSCI va adopta propunerea, decizia fiind așteptată pe 15 ianuarie.

„MSCI poate fie să cadă pradă unei reacții de scurtă durată și lipsite de viziune, pe care instituțiile consacrate o manifestă uneori față de inovație, fie să permită indicilor să reflecte, în mod neutru și fidel, următoarea eră a tehnologiei financiareCalea mai înțeleaptă — pentru MSCI, pentru investitori și pentru economia în ansamblu — este ca MSCI să rămână neutră și să lase piețele să decidă direcția companiilor cu trezorerii în active digitale.”, au scris cei doi.

Miza indicilor: mai mult decât o chestiune tehnică

Declarațiile lui Saylor au fost susținute și de Adam Back, CEO al companiei Blockstream — menționat în white paper-ul bitcoin atribuit lui Satoshi Nakamoto — care a declarat pentru Yahoo Finance că ne aflăm încă în „etapele foarte timpurii” ale adopției bitcoin și că, în cele din urmă, toate companiile vor deveni companii cu trezorerii în bitcoin.

Pentru companii precum Strategy, includerea în indici majori precum Nasdaq 100 sau MSCI nu este un detaliu marginal, ci o ancoră de lichiditate și credibilitate. Ajustările de portofoliu ale fondurilor pasive pot genera intrări sau ieșiri de capital de ordinul miliardelor de dolari. Potrivit unor estimări citate de bănci de investiții, o eventuală excludere ar putea declanșa ieșiri de aproape 9 miliarde de dolari din acțiunile companiei.

În acest context, scrisoarea transmisă de Saylor către MSCI nu este doar un gest de lobby, ci un semnal al interdependenței crescânde dintre piața cripto și infrastructura financiară tradițională. Decizia MSCI, așteptată la mijlocul lunii ianuarie, este urmărită atent nu doar de investitori în criptomonede, ci și de administratorii de active instituționali.

Semnale de piață: frică, lichiditate și politică monetară

Corecția bitcoin are loc într-un moment în care indicatorii de sentiment au intrat în zona de „frică extremă”, iar piețele reevaluează perspectivele de politică monetară globală. Chiar dacă Rezerva Federală a început un ciclu de relaxare, ritmul acestuia rămâne incert, iar dobânzile reale continuă să exercite presiune asupra activelor riscante.

În acest context, bitcoin nu mai poate fi analizat exclusiv ca un activ alternativ sau ca o poveste de adopție tehnologică. Evoluția sa este tot mai strâns legată de fluxurile de capital, de comportamentul investitorilor instituționali și de deciziile de reglementare.

Riscurile  companiilor cu bitcoin inclus ca activ de trezorerie

Un aspect esențial al momentului actual este trecerea de la o narațiune de adopție la o analiză de bilanț. Companiile care au integrat bitcoin ca activ de trezorerie sunt evaluate nu doar în funcție de potențialul tehnologic al criptomonedei, ci și de riscurile contabile, de lichiditate și de guvernanță asociate.

Avertismentul lui Saylor scoate în evidență o tensiune structurală: pe de o parte, dorința pieței de a integra activele digitale în sistemul financiar tradițional; pe de altă parte, reticența instituțiilor consacrate de a-și adapta rapid regulile la o clasă de active extrem de volatilă.

Pentru investitori, perioada următoare va fi definită de decizii instituționale-cheie și de capacitatea pieței de a absorbi volatilitatea fără a intra într-o spirală de vânzări forțate. O eventuală corecție mai amplă nu ar fi, în sine, un eveniment excepțional într-un ciclu de maturizare a pieței cripto. Riscul real apare dacă ajustările de preț sunt amplificate de mecanisme tehnice — excluderi din indici, lichidări automate, restrângerea lichidității.

 

Alte articole importante
Commerzbank taie 3.000 de locuri de muncă și își ridică țintele financiare în războiul cu UniCredit
Commerzbank taie 3.000 de locuri de muncă și își ridică țintele financiare în războiul cu UniCredit
Gigantul german Commerzbank anunță eliminarea a aproximativ 3.000 de locuri de muncă și o nouă strategie financiară mai agresivă pentru a demonstra investitorilor că poate rămâne independentă în fața tentativei de preluare lansate de grupul italian UniCredit, relatează Reuters. Conflictul dintre cele două bănci durează de luni de zile şi îl opune pe CEO-ul UniCredit, […]
ANALIZĂ
China intră în noul superciclu AI. Creșterea accelerată a exporturilor și a excedentului cu SUA dictează agenda summitului Trump – Xi
China intră în noul superciclu AI. Creșterea accelerată a exporturilor și a excedentului cu SUA dictează agenda summitului Trump – Xi
Exporturile Chinei au crescut cu 14,1% în aprilie faţă de anul precedent, a anunţat sâmbătă  Beijingul, inelastic la războiul din Iran şi la tarifele americane. Datele au fost publicate cu doar câteva zile înainte de întâlnirea de săptămâna viitoare între preşedintele american Donald Trump şi liderul chinez Xi Jinping. Această creștere a exporturilor a dus […]
ANALIZĂ
De ce riscă SUA să piardă statutul de „mare putere” după ce datoria publică a trecut pragul 100% din PIB. Atlantic Council: Din 2024 dobânzile nete au depășit cheltuielile pentru apărare
De ce riscă SUA să piardă statutul de „mare putere” după ce datoria publică a trecut pragul 100% din PIB. Atlantic Council: Din 2024 dobânzile nete au depășit cheltuielile pentru apărare
Statele Unite au depășit un prag economic și simbolic rar întâlnit în istoria modernă: datoria publică americană a trecut oficial de 100% din PIB, ajungând la peste 31.265 trilioane de dolari. Ultima dată când SUA s-au aflat într-o situație similară era 1946, imediat după Al Doilea Război Mondial. De această dată însă, contextul este complet […]
România alocă 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii strategice: AI, microelectronică și biotehnologie
România alocă 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii strategice: AI, microelectronică și biotehnologie
România pregătește 5,3 miliarde de lei pentru tehnologiile viitorului: statul încearcă să lege cercetarea de producție, într-o cursă europeană pentru suveranitate industrială. Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul „TechUp România”, o schemă de finanțare care ar putea deveni unul dintre cele mai importante instrumente de politică industrială și tehnologică din ultimii ani. Cu […]
Aurul revine în centrul atenției investitorilor. Cererea crește pe fondul incertitudinilor economice și politice
Aurul revine în centrul atenției investitorilor. Cererea crește pe fondul incertitudinilor economice și politice
Aurul continuă să fie unul dintre cele mai căutate active în perioadele de instabilitate economică și politică, iar interesul investitorilor pentru metalul prețios se intensifică pe măsură ce piețele globale traversează noi episoade de volatilitate. Potrivit unei analize publicate de Tavex România, cererea pentru aur crește mai ales în momentele de stres financiar, nu ca […]
UE încearcă să își securizeze viitorul digital: temeri că noile reguli pentru cloud lasă o „portiță” deschisă giganților americani
Tehnologie
UE încearcă să își securizeze viitorul digital: temeri că noile reguli pentru cloud lasă o „portiță” deschisă giganților americani
Uniunea Europeană (UE) pregătește una dintre cele mai importante reforme din sectorul tehnologic din ultimii ani, însă proiectul menit să reducă dependența de companiile americane provoacă deja tensiuni puternice în industrie. Marile firme europene din domeniul cloud și al infrastructurii digitale avertizează că Bruxelles-ul riscă să creeze doar iluzia unei suveranități tehnologice, fără să elimine […]