Prima pagină » Europa accelerează investițiile în apărare. BEI majorează la 4,5 miliarde euro finanțarea pentru proiecte strategice din domeniul securității

Europa accelerează investițiile în apărare. BEI majorează la 4,5 miliarde euro finanțarea pentru proiecte strategice din domeniul securității

ANALIZĂ
Europa accelerează investițiile în apărare. BEI majorează la 4,5 miliarde euro finanțarea pentru proiecte strategice din domeniul securității
Foto: Shutterstock

Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia de creditare a Uniunii Europene, va majora finanţarea destinată proiectelor de apărare la 4,5 miliarde de euro în 2026, de la 3,5 miliarde de euro în 2025. Sumele vor fi alocate către proiecte de mobilitate militară, infrastructuri critice, securizarea flancului estic al Uniunii și sisteme anti-dronă.

BEI ia în calcul inclusiv majorarea sumei de 4,5 miliarde euro, dacă cererea va fi mai mare, a declarat președinta BEI, Nadia Calvino, potrivit Reuters. Finanțările vor viza un portofoliu de proiecte deja aflate în pregătire în domenii considerate esențiale pentru reziliența strategică a Europei.

BEI, din ce în ce mai implicată în domeniul apărării

Până de curând, BEI a avut o abordare restrictivă față de finanțarea apărării, limitându-se în principal la proiecte cu utilizare duală (civilă și militară) și excluzând explicit armele și munițiile letale. Această poziționare reflecta atât mandatul istoric al băncii, orientat spre dezvoltare și coeziune, cât și sensibilitățile politice ale statelor membre.

Invazia Rusiei în Ucraina a accelerat însă o schimbare graduală, dar clară, în arhitectura de finanțare a UE. BEI a început să își extindă definiția proiectelor eligibile, concentrându-se pe infrastructură strategică, securitate cibernetică, logistică militară și tehnologii emergente cu aplicații defensive. Creșterea bugetului pentru 2026 indică faptul că această tranziție nu mai este una temporară, ci structurală.

”Ne vom concentra în special pe mobilitatea militară şi infrastructurile critice, pe graniţa estică şi pe sisteme anti-dronă. Vom aloca cel puţin 4,5 miliarde de euro. Aceasta reflectă proiectele aflate deja în lucru. Pot apărea comenzi suplimentare anul viitor. În fiecare an avem un proces de revizuire prin care putem ajusta sumele, dacă este necesar”, a declarat Nadia Calvino pentru Reuters.

Tehnologie, apărare și autonomia strategică europeană

Extinderea finanțării pentru apărare se intersectează cu o altă direcție strategică a BEI: sprijinirea ecosistemului tehnologic european. Printr-un program multianual de 70 de miliarde de euro, banca urmărește să susțină companii tehnologice inovatoare care riscă să părăsească Europa din cauza lipsei de capital.

Multe dintre aceste firme operează în domenii cu relevanță directă pentru securitate — inteligență artificială, sisteme autonome, securitate cibernetică, senzori și tehnologii dual-use — ceea ce creează o zonă de convergență între politica industrială, apărare și competitivitate economică.

”Lucrăm la extinderea acestui program, astfel încât în prima parte a anului viitor, la începutul lui 2026, intenţionăm să venim cu a doua fază a European Tech Champions Initiative”, a spus Nadia Calvino, subliniind eforturile UE de a păstra în interiorul blocului comunitar cele mai promiţătoare companii de tehnologie.

Până acum, programul a contribuit la apariția a nouă companii evaluate la peste un miliard de euro, dar participarea statelor membre rămâne limitată, doar șase guverne contribuind suplimentar la European Tech Champions Initiative. Conducerea BEI a indicat însă că interesul este în creștere, iar o a doua fază a programului este planificată pentru începutul lui 2026.

România, acces la finanțare pentru infrastructuri strategice

Decizia BEI de a crește finanțarea pentru apărare semnalează o redefinire a rolului instituțiilor financiare europene într-un context în care securitatea nu mai este tratată exclusiv ca responsabilitate națională, ci ca bun public european.

Pentru statele de pe flancul estic al UE, inclusiv România, această schimbare ar putea deschide accesul la finanțare pentru infrastructuri strategice și proiecte de securitate care până recent se aflau în afara mandatului tradițional al BEI. Rămâne de văzut dacă această deschidere va fi însoțită de mecanisme suficient de rapide și flexibile pentru a răspunde ritmului accelerat al noilor riscuri de securitate.

Cheltuielile Europei pentru securitate, în creștere

Chiar și cu această extindere, finanțarea apărării rămâne o componentă minoritară din portofoliul total al BEI. Volumul total de creditare al băncii este planificat la 100 de miliarde de euro pentru 2026, același nivel ca în 2025, iar peste jumătate din fonduri vor continua să fie direcționate către proiecte climatice.

Această structură subliniază efortul BEI de a echilibra două priorități majore ale Uniunii Europene: tranziția verde și securitatea strategică. Totuși, pe fondul creșterii cheltuielilor militare la nivel național și al presiunilor din partea industriei de apărare, este probabil ca ponderea proiectelor legate de securitate să continue să crească în anii următori.

Alte articole importante
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Depozitarul Central, instituția care gestionează evidența instrumentelor financiare și operațiunile de compensare-decontare aferente tranzacțiilor de pe piața de capital, a fost vizat de un atac cibernetic. Aplicația online a instituției este temporar indisponibilă, iar datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate de atacatori, potrivit informării transmise de Depozitar. Reprezentanții instituției precizează că informațiile vizate […]
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Companii
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Programul Rabla ar urma să fie derulat în perioada 2027–2030 exclusiv pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, potrivit programului de guvernare depus la Parlament la 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede și anunțarea calendarului anual al programului în primul trimestru, într-o încercare de a face mai previzibil accesul la finanțare pentru cumpărători […]
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de joi, 15 octombrie, cu creșteri importante pentru principalii indici, în ziua în care premierul desemnat Luca Niculescu a depus în Parlament lista miniștrilor propuși și programul de guvernare. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate pe piața principală, a urcat cu […]
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Piață de Capital - Fonduri
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) urmărește aprofundarea cooperării cu instituțiile americane de reglementare și supraveghere, în contextul eforturilor de dezvoltare a piețelor financiare nebancare din România și de atragere a investițiilor pe termen lung. Subiectul a fost abordat joi, 15 octombrie 2026, la întâlnirea dintre Alexandru Petrescu, președintele ASF, și Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite […]
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Macroeconomie
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Datele BNR pentru ianuarie–august 2026 arată că austeritatea fiscală nu a corectat încă deficitul extern. Mai îngrijorător decât mărimea acestuia este modul în care este acoperit: investițiile străine directe finanțează doar o zecime din deficit, datoria externă a ajuns la 238 de miliarde de euro, iar rezervele BNR nu mai acoperă integral datoria pe termen […]
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Macroeconomie
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Datele Eurostat arată o industrie europeană care nu se prăbușește, dar nici nu își revine. Scăderea din august este concentrată aproape în întregime într-o singură categorie de produse, în timp ce investițiile continuă să susțină producția de bunuri de capital. În România, saltul lunar de 1,6% nu schimbă imaginea de fond a unui an slab […]