Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia de creditare a Uniunii Europene, va majora finanţarea destinată proiectelor de apărare la 4,5 miliarde de euro în 2026, de la 3,5 miliarde de euro în 2025. Sumele vor fi alocate către proiecte de mobilitate militară, infrastructuri critice, securizarea flancului estic al Uniunii și sisteme anti-dronă.
BEI ia în calcul inclusiv majorarea sumei de 4,5 miliarde euro, dacă cererea va fi mai mare, a declarat președinta BEI, Nadia Calvino, potrivit Reuters. Finanțările vor viza un portofoliu de proiecte deja aflate în pregătire în domenii considerate esențiale pentru reziliența strategică a Europei.
Până de curând, BEI a avut o abordare restrictivă față de finanțarea apărării, limitându-se în principal la proiecte cu utilizare duală (civilă și militară) și excluzând explicit armele și munițiile letale. Această poziționare reflecta atât mandatul istoric al băncii, orientat spre dezvoltare și coeziune, cât și sensibilitățile politice ale statelor membre.
Invazia Rusiei în Ucraina a accelerat însă o schimbare graduală, dar clară, în arhitectura de finanțare a UE. BEI a început să își extindă definiția proiectelor eligibile, concentrându-se pe infrastructură strategică, securitate cibernetică, logistică militară și tehnologii emergente cu aplicații defensive. Creșterea bugetului pentru 2026 indică faptul că această tranziție nu mai este una temporară, ci structurală.
”Ne vom concentra în special pe mobilitatea militară şi infrastructurile critice, pe graniţa estică şi pe sisteme anti-dronă. Vom aloca cel puţin 4,5 miliarde de euro. Aceasta reflectă proiectele aflate deja în lucru. Pot apărea comenzi suplimentare anul viitor. În fiecare an avem un proces de revizuire prin care putem ajusta sumele, dacă este necesar”, a declarat Nadia Calvino pentru Reuters.
Extinderea finanțării pentru apărare se intersectează cu o altă direcție strategică a BEI: sprijinirea ecosistemului tehnologic european. Printr-un program multianual de 70 de miliarde de euro, banca urmărește să susțină companii tehnologice inovatoare care riscă să părăsească Europa din cauza lipsei de capital.
Multe dintre aceste firme operează în domenii cu relevanță directă pentru securitate — inteligență artificială, sisteme autonome, securitate cibernetică, senzori și tehnologii dual-use — ceea ce creează o zonă de convergență între politica industrială, apărare și competitivitate economică.
”Lucrăm la extinderea acestui program, astfel încât în prima parte a anului viitor, la începutul lui 2026, intenţionăm să venim cu a doua fază a European Tech Champions Initiative”, a spus Nadia Calvino, subliniind eforturile UE de a păstra în interiorul blocului comunitar cele mai promiţătoare companii de tehnologie.
Până acum, programul a contribuit la apariția a nouă companii evaluate la peste un miliard de euro, dar participarea statelor membre rămâne limitată, doar șase guverne contribuind suplimentar la European Tech Champions Initiative. Conducerea BEI a indicat însă că interesul este în creștere, iar o a doua fază a programului este planificată pentru începutul lui 2026.
Decizia BEI de a crește finanțarea pentru apărare semnalează o redefinire a rolului instituțiilor financiare europene într-un context în care securitatea nu mai este tratată exclusiv ca responsabilitate națională, ci ca bun public european.
Pentru statele de pe flancul estic al UE, inclusiv România, această schimbare ar putea deschide accesul la finanțare pentru infrastructuri strategice și proiecte de securitate care până recent se aflau în afara mandatului tradițional al BEI. Rămâne de văzut dacă această deschidere va fi însoțită de mecanisme suficient de rapide și flexibile pentru a răspunde ritmului accelerat al noilor riscuri de securitate.
Chiar și cu această extindere, finanțarea apărării rămâne o componentă minoritară din portofoliul total al BEI. Volumul total de creditare al băncii este planificat la 100 de miliarde de euro pentru 2026, același nivel ca în 2025, iar peste jumătate din fonduri vor continua să fie direcționate către proiecte climatice.
Această structură subliniază efortul BEI de a echilibra două priorități majore ale Uniunii Europene: tranziția verde și securitatea strategică. Totuși, pe fondul creșterii cheltuielilor militare la nivel național și al presiunilor din partea industriei de apărare, este probabil ca ponderea proiectelor legate de securitate să continue să crească în anii următori.