Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor.

Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că românii suportă cea mai mare povară energetică din Europa atunci când costul electricității este raportat la puterea de cumpărare. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Energy Road – Energie la tine acasă”, unde reprezentanți ai autorităților și ai sectorului energetic au discutat despre viitorul investițiilor în infrastructura electrică și despre soluțiile pentru reducerea costurilor energiei.

România, în topul european al poverii energetice

Potrivit lui Volker Raffel, problema nu este doar nivelul absolut al prețurilor, ci raportul dintre costul energiei și veniturile populației.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

În termeni nominali, energia electrică este mai ieftină în România decât în unele state occidentale. Spre exemplu, în Germania, consumatorii plătesc aproximativ 40 de eurocenți pentru un kilowatt-oră, în timp ce în România prețul este sub 30 de eurocenți.

Diferența apare însă atunci când costurile sunt raportate la puterea de cumpărare.

„Prețul energiei, în comparație cu puterea de cumpărare, este cel mai mare în România”, a afirmat șeful E.ON, avertizând că această situație afectează competitivitatea economiei și capacitatea industriei de a rezista într-un mediu internațional tot mai dificil.

Industria resimte presiunea costurilor

Costurile ridicate ale energiei reprezintă o provocare majoră pentru sectorul industrial european, în special pentru industriile energo-intensive.

Volker Raffel a amintit că în Germania producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% în ultimii ani, în timp ce sectoarele cu consum ridicat de energie au înregistrat o contracție de circa 20%.

În România, declinul producției industriale este și mai accentuat, ceea ce amplifică îngrijorările privind impactul prețurilor ridicate asupra competitivității economice.

Potrivit reprezentantului ACUE, menținerea unor costuri mari la energie riscă să afecteze veniturile bugetare, investițiile și nivelul general de prosperitate al economiei.

Energia regenerabilă a limitat efectele crizei

Șeful E.ON consideră că dezvoltarea accelerată a capacităților de energie regenerabilă a contribuit la evitarea unei situații mult mai dificile pe piața energetică. Acesta a subliniat că investițiile în parcuri fotovoltaice și alte surse regenerabile au avut avantajul vitezei de implementare, spre deosebire de proiectele nucleare, care necesită perioade mult mai lungi pentru construcție și punere în funcțiune.

În opinia sa, fără energia regenerabilă, criza energetică din ultimii ani ar fi avut efecte mult mai severe asupra consumatorilor și economiei.

Totuși, integrarea tot mai multor surse verzi în sistem aduce și noi provocări, în special în intervalele de seară, când producția fotovoltaică scade, iar cererea rămâne ridicată.

Bateriile și contoarele inteligente, soluția pentru reducerea vârfurilor de preț

Una dintre soluțiile propuse de ACUE pentru stabilizarea pieței este extinderea capacităților de stocare a energiei.

Potrivit lui Raffel, lipsa bateriilor și a infrastructurii necesare pentru stocare contribuie la apariția unor vârfuri spectaculoase de preț în anumite intervale orare, în special seara.

Acesta susține că dezvoltarea stocării, utilizarea tarifelor dinamice și implementarea pe scară largă a contoarelor inteligente ar putea reduce semnificativ volatilitatea prețurilor.

În plus, integrarea bateriilor deținute de prosumatori ar putea contribui la echilibrarea sistemului și la diminuarea presiunii asupra rețelelor.

Rețelele electrice au nevoie de investiții masive

Reprezentantul ACUE a atras atenția și asupra nevoii urgente de modernizare a infrastructurii de distribuție. Potrivit acestuia, operatorii de distribuție conectează în prezent aproximativ 3.000 de noi consumatori în fiecare lună, față de circa 2.000 în urmă cu un an. Ritmul accelerat al extinderii rețelei implică însă costuri importante.

În același timp, trebuie conectate noi capacități de stocare, prosumatori, centre de date și investiții industriale, ceea ce pune presiune suplimentară asupra infrastructurii existente.

Volker Raffel consideră că cea mai costisitoare variantă pentru România ar fi amânarea investițiilor în rețele, avertizând că lipsa modernizării poate genera probleme similare celor întâlnite în alte infrastructuri publice, unde subfinanțarea a dus la pierderi și ineficiențe majore.

Obiectiv ambițios: reducerea prețului energiei cu peste 40%

Potrivit estimărilor prezentate de șeful E.ON, un program amplu de investiții în rețele, stocare și digitalizare ar putea avea un impact major asupra pieței.

Acesta susține că, prin dezvoltarea infrastructurii necesare și reducerea vârfurilor de consum, prețul energiei electrice pe piața angro din România ar putea scădea cu peste 42% până în anul 2035.

Pentru atingerea acestui obiectiv, sectorul privat este dispus să mobilizeze capital suplimentar, însă solicită un cadru de colaborare cu autoritățile și măsuri care să permită accelerarea investițiilor.