Benzina standard ar putea depăși 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei în următoarele zile, pe fondul tensiunilor din zona Golfului. Compania de consultanță Frames avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să amplifice presiunile asupra prețurilor carburanților și, ulterior, asupra întregii economii.
Între 9 și 11 septembrie, mai multe incidente au afectat infrastructura energetică și rutele logistice din Peninsula Arabică.
Pe 9 septembrie, forțele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman și în apropierea insulei Kharg, în timp ce rebelii houthi au atacat instalații petroliere din Arabia Saudită. O zi mai târziu, Iranul a anunțat că a atacat zece nave în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Pe 10 septembrie, houthii au preluat portul Mokha și insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care împarte strâmtoarea Bab el-Mandeb. În aceeași zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, cunoscută sub numele de Petroline, după ce aceasta a fost lovită de drone lansate din Irak.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii. În condiții normale, prin această zonă sunt transportate aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide.
Prețul petrolului Brent a început anul în jurul valorii de 72 de dolari pe baril, a depășit 110 dolari în primăvară și a coborât ulterior sub pragul de 70 de dolari.
După expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotația a început însă să crească din nou. Brentul a depășit 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari pe baril, iar în ziua următoare s-a apropiat de 105 dolari.
„Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Problemele nu se limitează la prețul petrolului. Blocarea sau reducerea traficului pe rutele maritime importante afectează și capacitatea efectivă de transport la nivel mondial.
Potrivit Frames, o navă care alege să ocolească Africa pe la Capul Bunei Speranțe parcurge cu aproximativ 3.800 de mile marine mai mult și are nevoie de încă 10-14 zile de navigație. Astfel, chiar dacă numărul navelor din flota mondială rămâne neschimbat, capacitatea disponibilă pentru transport scade, deoarece fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru a transporta același volum de mărfuri. Efectul se poate reflecta în tarife inclusiv pe rute care nu sunt direct legate de Marea Roșie.
Efectele se văd deja în România. Datele INS pentru luna august indică o creștere anuală de 17,03% a prețurilor combustibililor, în timp ce benzina s-a scumpit cu 25,49%, iar motorina cu 34,61%.
Potrivit analizei Frames, dacă sunt excluși combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie, ceea ce indică faptul că presiunea inflaționistă a fost alimentată în principal de această categorie.
Guvernul a introdus, prin Legea 162/2026, un mecanism de acciză dinamică pentru motorina standard. Reducerea accizei este recalculată o dată la două săptămâni. Pentru perioada 16-31 august, reducerea a fost de 20%, iar pentru intervalul 1-15 septembrie aceasta a fost majorată la 25%.
În ciuda măsurii, motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru în toate stațiile, după ce la începutul lunii august atinsese un maxim istoric de 10,98 lei.
Ministerul Finanțelor urmează să recalculeze procentul reducerii accizei la 15 septembrie. Evoluția petrolului din perioada următoare ar putea pune însă presiune suplimentară asupra prețurilor de la pompă.
Frames avertizează că o creștere puternică a prețurilor carburanților nu se oprește la pompă. Costurile suplimentare se pot transmite către transportul rutier, agricultură, construcții și industrie.
Un alt canal de transmitere este transportul containerelor. Dacă transportul mărfurilor din Asia devine mai scump, costurile pot crește pentru componente, electronice, textile, bunuri de consum și materii prime.
Presiunile externe apar într-un moment dificil pentru economia României. Potrivit analizei Frames, în primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.
„Cu alte cuvinte, România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul”, arată analiza.
În opinia consultanților, următoarele repere importante sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, ședința de politică monetară a Băncii Naționale din 8 octombrie și evoluția situației din zona Bab el-Mandeb.
„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate”, mai arată analiza Frames.