Europa își întărește flancul estic în fața amenințării rusești. Estonia, unul dintre cele mai expuse state NATO, va primi împrumuturi de până la 3,6 miliarde de euro prin facilitatea SAFE a Comisiei Europene pentru consolidarea apărării naționale. Ursula von der Leyen, aflată într-un turneu în statele aflate la granița cu Rusia și Belarus, a subliniat că Europa trebuie să închidă rapid „lacunele” în materie de apărare și să adopte sancțiuni și mai dure împotriva Moscovei.
Estonia urmează să beneficieze de un pachet de împrumuturi europene în valoare de 3,6 miliarde de euro, bani destinați exclusiv investițiilor în apărare și securitate. Fondurile vor fi acordate prin mecanismul SAFE (Security Action for Europe), un instrument creat de Comisia Europeană pentru a sprijini țările care se află în prima linie a potențialelor amenințări externe.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune susținute de Ursula von der Leyen și prim-ministrul estonian Kristen Michal, desfășurată la baza aeriană Ämari, unde sunt staționate aeronave NATO.
Von der Leyen a punctat clar că „scopul Uniunii Europene este ca până în 2030 să închidem toate lacunele de apărare identificate”. Oficialul european a subliniat că Estonia, prin investițiile asumate, joacă un rol esențial în securizarea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.
„Estonia face flancul estic mai sigur. Și Europa mai puternică”, a transmis președinta Comisiei, subliniind că sprijinul financiar este doar o parte a efortului comun, restul depinzând de solidaritatea statelor membre și de creșterea cheltuielilor pentru apărare la nivel european.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a subliniat că, în fața agresiunii ruse, nu există loc pentru compromis sau slăbiciune.
„Nu ne facem iluzii. Rusia poate fi oprită doar prin forță, doar prin forțe unite”, a declarat acesta, reafirmând angajamentul Estoniei față de NATO și față de partenerii europeni.
Declarațiile lui Michal vin într-un context extrem de tensionat, în care guvernul de la Tallinn și-a crescut constant bugetul pentru apărare, depășind pragul de 3% din PIB, printre cele mai ridicate alocări din Uniunea Europeană.
Premierul estonian a punctat că împrumuturile acordate de Bruxelles vor fi folosite pentru achiziții de armament modern, sisteme de apărare aeriană, întărirea infrastructurii militare și investiții în industria națională de securitate.
Von der Leyen și Michal au discutat, de asemenea, despre necesitatea înăspririi sancțiunilor impuse Rusiei, în special împotriva „flotei din umbră” utilizate pentru a eluda embargourile pe exporturile de petrol.
Un alt subiect delicat a fost gestionarea activelor rusești înghețate în băncile occidentale, estimate la sute de miliarde de euro. Comisia Europeană analizează posibilitatea ca aceste fonduri să fie redirecționate pentru sprijinirea Ucrainei și pentru reconstrucția infrastructurii distruse de război.
„Dialogul privind sancțiunile nu mai poate fi amânat. Trebuie să fim consecvenți și să transmitem un semnal ferm Moscovei că agresiunea are un cost uriaș”, a punctat von der Leyen.