Europa de Sud uimește piețele: Italia, Grecia și Spania, campioane surpriză pe piața obligațiunilor

Europa de Sud continuă să surprindă piețele financiare prin performanțele sale remarcabile, cu țări precum Italia, Grecia și Spania reușind să devină campioane neașteptate pe piața obligațiunilor. Aceste economii, adesea considerate mai riscante, au reușit să atragă investiții și să-și reducă costurile de împrumut, demonstrând o revenire puternică și o încredere redobândită din partea investitorilor. În contextul unor provocări economice și politice, aceste țări își reafirmă poziția pe scena financiară europeană, oferind un exemplu de reziliență și oportunitate pentru investitori.

Într-o răsturnare spectaculoasă de situație, Italia, Grecia și Spania au devenit vedetele neașteptate ale pieței obligațiunilor din acest an, reușind să atragă investitori și să reducă diferența de costuri de împrumut față de Germania la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii 15 ani.

Sudul Europei, de la criză la performanță

Obligațiunile suverane italiene, spaniole și grecești au înregistrat o creștere „neîntreruptă”, potrivit managerilor de fonduri, care subliniază că această evoluție contrastează puternic cu perioada crizei datoriilor din zona euro, când aceste țări se confruntau cu costuri de împrumut explozive. Explicația? O combinație de creștere economică peste așteptări și o împărțire mai echitabilă a poverii datoriilor între statele membre ale blocului euro, scrie Financial Times.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În prezent, Italia plătește doar cu 0,9 puncte procentuale mai mult decât Germania pentru împrumuturile pe 10 ani – aproape de cel mai mic ecart din ultimul deceniu și jumătate. Spania, la rândul ei, se împrumută la costuri mai mici decât Franța, a doua cea mai mare economie din zona euro, cu un spread sub 0,6 puncte procentuale.

Germania ridică ștacheta, sudul profită

Creșterea randamentelor obligațiunilor germane, pe fondul anticipării unui plan istoric de cheltuieli de 1.000 de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, a contribuit la reducerea diferențelor de costuri de împrumut între Germania și statele sudice.

În timpul crizei zonei euro, aceste spread-uri au explodat din cauza temerilor legate de sustenabilitatea datoriilor și de posibila destrămare a monedei unice.

„Principalul motiv pentru existența spread-urilor de credit este riscul de default sau dezintegrării. Dacă e ceva, acest risc a scăzut”, a declarat Nicola Mai, analist de credit suveran la Pimco.

El a prezis că această convergență a randamentelor obligațiunilor suverane „va continua”.

În Grecia, țara care a declanșat criza regională și a trecut printr-o serie de bailout-uri, spread-ul a scăzut la 0,7 puncte procentuale. „Raliul a fost neîntrerupt”, a spus Fraser Lundie, director global de instrumente cu venit fix la Aviva Investors.

Investitorii pariază pe sud, în ciuda îngrijorărilor globale

Investitorii s-au orientat către obligațiunile sud-europene, chiar dacă la nivel global există temeri privind nivelul ridicat al datoriei publice, care a dus la creșterea randamentelor în economii majore precum SUA, Marea Britanie și Franța.

Îngustarea spread-urilor reflectă și o consolidare pe termen lung a finanțelor publice din sudul Europei, pe măsură ce economiile bazate pe servicii au prosperat, impulsionate de un boom turistic post-pandemie. Anul trecut, Spania a avut o creștere economică mai rapidă decât marile sale rivale din zona euro. Guvernul italian condus de Giorgia Meloni s-a dovedit mai prudent și mai stabil din punct de vedere fiscal decât anticipau investitorii. Grecia, la rândul ei, continuă o redresare de durată, fiind promovată la rating investment grade în 2023.

Investitorii argumentează că datoria comună emisă de UE în timpul pandemiei și potențialul unei integrări suplimentare au susținut tendința de convergență a costurilor de împrumut. Unii lideri europeni au promovat ideea datoriei comune ca soluție pentru finanțarea angajamentelor de apărare, ceea ce ar lega și mai strâns statele membre în ochii piețelor, deși alte țări s-au opus acestui pas.

Contextul global favorizează sudul Europei

Creșterea randamentelor de la finalul stimulentelor Covid a atras noi cumpărători pentru datoria guvernelor sud-europene, mai ales în contextul în care politicile imprevizibile ale lui Donald Trump au făcut investitorii mai precauți față de piețele americane, potrivit managerilor de fonduri.

„Mediul actual al randamentelor ridicate atrage cerere nouă pentru obligațiunile din periferia zonei euro, mai ales când titlurile de stat americane, Bund-urile germane și gilt-urile britanice sunt volatile din cauza îngrijorărilor privind creșterea ofertei pe piețele de bază”, a spus Nick Hayes, director de alocare a instrumentelor cu venit fix la Axa Investment Managers.

Atenție la riscuri: datoria rămâne ridicată

Totuși, unii investitori avertizează că nivelul mare al datoriilor din sudul Europei ar putea readuce în atenție riscurile asociate acestor obligațiuni. Raportul datorie/PIB rămâne aproape sau chiar peste 100% în Italia, Grecia și Spania.

Gordon Shannon, manager de fonduri la TwentyFour Asset Management, a declarat:

„Investitorii nu văd pădurea din cauza copacilor dacă cred că cel mai bun loc pentru a traversa o perioadă de atenție sporită asupra slăbiciunilor fiscale este la cele mai îndatorate guverne din Europa”.