Uniunea Europeană se află în pragul unui salt tehnologic major în domeniul securității și apărării spațiale, anunțând dezvoltarea unei rețele de sateliți spioni capabili să transmită „date geointeligență de înaltă rezoluție” direct către capitalele europene. Această inițiativă ambițioasă a fost prezentată miercuri de Andrius Kubilius, comisarul pentru Apărare și Spațiu al UE, în cadrul unei reuniuni a statelor membre ale Agenției Spațiale Europene (ESA).
Kubilius a subliniat importanța strategică a noii rețele de observație, descriind-o drept „crucială” pentru îmbunătățirea timpilor de reacție ai departamentelor de apărare europene. În prezent, sateliții naționali oferă imagini cu o frecvență de aproximativ o dată pe zi sau chiar mai rar, însă noua infrastructură va permite actualizări la fiecare 30 de minute, ceea ce reprezintă un salt uriaș în capacitatea de monitorizare și reacție, scrie Euractiv.
Această creștere a frecvenței de captare a imaginilor va permite factorilor de decizie să dispună de informații actualizate în timp real, esențiale pentru gestionarea rapidă a crizelor și pentru consolidarea securității la nivel european.
Pe lângă rețeaua de sateliți spioni, planul UE include și întărirea constelației de navigație Galileo, deja operațională pe orbită, care oferă o alternativă europeană la sistemul american GPS. Kubilius a anunțat că se vor dezvolta noi sisteme reziliente care să asigure o poziționare militară de înaltă precizie, capabilă să reziste unor eventuale atacuri cibernetice sau interferențe.
Această consolidare a sistemului Galileo este vitală pentru independența strategică a Europei, reducând dependența de tehnologii externe și sporind securitatea infrastructurilor critice.
În luna următoare, Comisia Europeană va publica prima versiune a planului de cheltuieli pentru următorii șapte ani, care va începe în 2028. Se așteaptă ca bugetul să depășească semnificativ cele 15 miliarde de euro alocate anterior pentru programele spațiale existente, precum Galileo și Copernicus, și să includă finanțări pentru dezvoltarea noilor sisteme de apărare spațială.
În noiembrie, statele membre ESA se vor reuni la Bremen pentru a discuta un plan de cheltuieli pe trei ani, care, potrivit unor surse exclusive Euractiv, va depăși 21 de miliarde de euro. Aceste fonduri vor susține și construirea rețelei de observație pregătite pentru apărare, finanțarea suplimentară fiind adăugată la bugetul ESA.
„Acesta este un an pivotal pentru Europa,” a declarat Kubilius în fața membrilor ESA. „Lucrăm la decizii care vor modela spațiul pentru următorul deceniu și dincolo de acesta.”
Această declarație subliniază importanța momentului și angajamentul UE de a-și consolida poziția în domeniul spațial, atât din punct de vedere civil, cât și militar.
În contextul geopolitic actual, în care marile puteri intensifică investițiile în tehnologiile spațiale militare, Europa nu poate rămâne în urmă. Rețeaua de sateliți spioni va oferi Uniunii Europene o capacitate autonomă de supraveghere și reacție, esențială pentru securitatea sa colectivă.
De asemenea, întărirea sistemului Galileo va asigura nu doar navigație civilă de înaltă precizie, ci și servicii critice pentru operațiuni militare și de securitate, ceea ce va întări suveranitatea europeană în domeniul spațial.
Dezvoltarea unei astfel de rețele implică provocări tehnice și financiare majore, dar și necesitatea unei colaborări strânse între statele membre ale UE și ESA. În plus, există și aspecte legate de securitatea datelor și protecția împotriva atacurilor cibernetice, care vor trebui gestionate cu maximă atenție.
Totodată, transparența și acceptarea publică a acestor programe militare spațiale vor juca un rol important în succesul lor pe termen lung.
Această transformare va influența nu doar securitatea europeană, ci și poziția geopolitică a continentului în arena globală, oferind un avantaj competitiv esențial în era digitală și spațială.