Prima pagină » Digitalizarea, cheia reformei statului: Autoritățile propun o schimbare de strategie

Digitalizarea, cheia reformei statului: Autoritățile propun o schimbare de strategie

Digitalizarea, cheia reformei statului: Autoritățile propun o schimbare de strategie

Digitalizarea ar trebui să devină o strategie centrală a statului român pentru modernizarea serviciilor publice și creșterea eficienței administrative, a declarat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, în cadrul evenimentului Resource Recovery Summit 2026.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, susține că transformarea digitală nu trebuie privită ca un obiectiv ce trebuie atins brusc, ci ca un proces gradual, construit prin pași calculați, care să genereze impact rapid și concret. „Într-un fel, digitalizarea este o parte centrală a economiei circulare. În alt mod, digitalizarea ar trebui să fie o strategie centrală a statului pentru a îmbunătăți foarte multe procese ale serviciilor publice”, a afirmat Darău, conform Agerpres, subliniind rolul esențial al tehnologiei în reorganizarea sistemelor publice.

Tranziții digitale în locul promisiunilor totale

Ministrul a atras atenția asupra faptului că, în ultimele două decenii, România a vorbit constant despre digitalizare completă, însă rezultatele au fost limitate. În opinia sa, abordarea trebuie schimbată fundamental, prin adoptarea unor tranziții digitale etapizate.

„În ultimele luni, în România, toți visăm la o digitalizare totală sau la o transformare digitală, dar eu cred că transformarea digitală începe prin tranziții digitale, pas cu pas, calculate în așa fel încât să facem pașii optimizați care produc cel mai mare impact”, a explicat acesta.

Darău consideră că statul trebuie să selecteze cu atenție proiectele prioritare, astfel încât investițiile să producă rezultate vizibile într-un timp cât mai scurt. Strategia propusă vizează evitarea risipirii resurselor și concentrarea pe zonele unde digitalizarea poate aduce beneficii imediate pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Totodată, oficialul a subliniat că economia circulară și digitalizarea vor genera noi locuri de muncă, chiar dacă structura pieței muncii se va schimba semnificativ. Apariția unor noi domenii va necesita adaptarea competențelor și dezvoltarea unor ecosisteme inovatoare.

Barierele care frânează inovația

Un alt punct important abordat de ministru a fost eliminarea obstacolelor care împiedică dezvoltarea inovației în România. Acesta a menționat că există un potențial semnificativ de capital uman, însă barierele birocratice și fiscale încetinesc progresul.

„Cred că ar trebui să deschidem niște ecosisteme noi în care inovația să poată apărea de la zero într-un ritm mai rapid. Și cred că avem capitalul uman în România pentru a face asta”, a declarat Darău.

În acest context, el a evidențiat necesitatea unor politici publice care să sprijine antreprenoriatul și să reducă obstacolele administrative, facilitând dezvoltarea soluțiilor digitale și a tehnologiilor emergente.

Inteligența Artificială, instrument cheie în economia circulară

Ministrul a vorbit și despre rolul Inteligenței Artificiale în optimizarea economiei circulare, subliniind că aceasta poate îmbunătăți semnificativ monitorizarea resurselor și eficiența proceselor.

„Cu ajutorul IA, acest tip de urmărire a produselor, resurselor, pierderilor și oportunităților de optimizare ar putea fi identificat mult mai rapid și mai precis”, a explicat el.

Potrivit acestuia, utilizarea tehnologiilor inteligente ar permite o urmărire completă a ciclului de viață al produselor, de la producție până la reutilizare, contribuind la reducerea pierderilor și la creșterea sustenabilității economice.

În același timp, Darău a atras atenția că IMM-urile nu trebuie lăsate în urmă în acest proces. Acestea trebuie sprijinite pentru a se integra eficient în lanțurile digitale și pentru a beneficia de avantajele noilor tehnologii.

Statul, exemplu prin achiziții publice

Pentru ca investițiile private în economia circulară să devină viabile, ministrul consideră că statul trebuie să joace un rol activ și să dea un exemplu concret. Una dintre soluțiile propuse este orientarea achizițiilor publice către produse care includ materiale reciclate.

„Statul, prin achizițiile publice, ar trebui să cumpere mai multe bunuri cu un conținut minim de material reciclat”, a punctat Darău.

Evenimentul Resource Recovery Summit 2026 a fost organizat de Guvernul României, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Asociația Green Revolution și cu sprijinul Envipco și RetuRo, reunind reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri pentru a discuta viitorul economiei circulare și al digitalizării.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]