Europa va avea, curând, avioane de luptă fără pilot

Europa se află la doar câțiva ani distanță de capacitatea de a opera avioane de luptă fără piloți umani, a declarat cel mai valoros start-up din domeniul apărării de pe continent, după ce a finalizat cu bine două zboruri-test cruciale. Compania Helsing, specializată în inteligență artificială aplicată în domeniul apărării, i-a permis softului Centaur AI să preia controlul unui avion Gripen E în două zboruri-test deasupra Mării Baltice, transmite Financial Times. 

Helsing, producător de drone și companie specializată în dezvoltarea soluțiilor de inteligență artificială, i-a permis soft-ului său să preia comanda unui avion de luptă Gripen E, fabricat de producătorul suedez de armament Saab, în cadrul a două exerciții desfășurate deasupra Mării Baltice, în lunile mai și iunie. Stephanie Lingemann, director senior al diviziei aeriene a companiei, a declarat că aceste experimente — în cursul cărora un pilot uman, de siguranță, a rămas totuși la bord, ca măsură de precauție — demonstrează cât de rapid progresează tehnologia.

Adoptarea acestui soft de către forțele aeriene, în situații reale, este o chestiune de „ani, nu de decenii”, a spus ea, în cadrul unei conferințe la sediul companiei din München. „Ne așteptăm să se întâmple în acest deceniu”. Lingemann a subliniat că, în timp ce un pilot de luptă uman poate acumula în medie 5.000 de ore de zbor de-a lungul carierei, sistemul Centaur AI al companiei Helsing a reușit să obțină echivalentul a un milion de ore de experiență în doar 72 de ore.

„Poți ajunge rapid la performanțe superumane, reacționezi la situații noi… și nu mai trebuie să trimiți piloți în situații periculoase”, a spus ea. „De aceea este atât de revoluționar”.

Forțele armate din întreaga lume — inclusiv din SUA, Rusia și China — lucrează la adaptarea avioanelor de luptă existente și la dezvoltarea de aeronave fără pilot complet noi, cunoscute sub denumirea de „însoțitori loiali” (loyal wingmen), care pot acționa în tandem cu avioanele tradiționale, sporindu-le capabilitățile. Această tendință reprezintă „o schimbare de paradigmă în lupta aeriană la nivel global”, potrivit colonelului american Kevin Anderson, care a analizat aceste evoluții într-un articol recent pentru Joint Air Power Competence Centre, un think-tank al NATO.

Helsig, unul dintre cele mai importante start-up-uri din Europa

Întrebată dacă această tehnologie va elimina complet necesitatea avioanelor de luptă tradiționale, Lingemann a spus că se așteaptă la o perioadă de tranziție îndelungată.

Ea a sugerat că, inițial, piloții vor zbura împreună cu software-ul AI, care îi va ajuta să execute manevre complexe și să detecteze amenințări. „Cred că vom avea decenii în care le vom vedea coexistând”, a spus ea. „Și apoi, treptat, operatorii — la fel ca și în cazul dronelor — își vor schimba rolurile”.

Fondată în urmă cu patru ani, Helsing a crescut rapid, devenind unul dintre cele mai importante start-up-uri din Europa, într-un context în care războiul din Ucraina și retragerea SUA din postura de garant al securității europene au declanșat o amplă relansare a eforturilor de reînarmare pe continent. Compania de investiții a fondatorului Spotify, Daniel Ek, a condus, în iunie, o rundă de finanțare în valoare de 600 milioane de euro, evaluând grupul tech la 12 miliarde de euro, pe fondul creșterii interesului investitorilor pentru sectorul apărării.

Helsing a debutat concentrându-se exclusiv pe dezvoltarea de software AI pentru armele actuale și viitoare, dar, între timp, s-a extins și în producția de drone proprii și vehicule subacvatice autonome. Deși este fondată de trei germani, compania are birouri la Londra, Paris, München și Berlin, și se prezintă drept o companie pan-europeană, într-un moment în care continentul își dorește consolidarea capabilităților de apărare și stimularea producției locale.

Creșterea rapidă a industriei armelor autonome ridică întrebări majore legate de etică

Antoine Bordes, vicepreședinte responsabil cu inteligența artificială la Helsing, a declarat că oamenii rămân întotdeauna centrali în luarea deciziilor privind folosirea armelor și sistemelor software dezvoltate de companie. Dar a insistat că Europa nu ar trebui să fie „prea sensibilă” în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor autonome de lovire.

„Dacă nu o facem noi, în Europa, cu garanții asigurate de valorile noastre, sigur se va face în altă parte”, a spus el.

Simon Brünjes, care conduce divizia Helsing – care produce și drone militare folosite în Ucraina -, a afirmat că organizația pe care o reprezintă nu dorește „să meargă atât de departe” încât să dezvolte drone complet autonome, care să decidă singure ce și când să lovească. Într-o vizită recentă în Ucraina, Brünjes a observat că grădinițele și alte infrastructuri civile se află adesea în proximitatea liniei frontului.

„Într-un astfel de mediu, vrem ca un om să ia decizia”, a spus el. „În alte scenarii — un război total cu Rusia sau China — este o altă discuție”.

Helsing, care are acorduri pentru furnizarea a 10.000 de drone Ucrainei, a fost totuși criticată de unii soldați ucraineni în legătură cu performanța și prețul software-ului Altra și al dronei HF-1 — un model de tip „kamikaze”, proiectat să se autodistrugă la impactul cu ținta.

Brünjes a recunoscut că HF-1 are „limite de capabilitate”, dar s-a arătat încrezător că modelul succesor, HX-2, aflat în prezent în testare în Ucraina, va aduce îmbunătățiri semnificative.