Inidicatorii de încredere economică arată că România rămâne la minime post-pandemie / Creșterea din 2025 abia trece de 1%

Încrederea în economia României continuă să se mențină la un nivel alarmant de scăzut, comparabil cu perioada critică de după pandemie. Ultimele date publicate de Comisia Europeană și analizate de Erste arată că Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) a stagnat în august la 94,4 puncte, după ce în iulie fusese 94,6. Media celor două luni (94,5 puncte) ne plasează la același nivel cu finalul anului 2020 și începutul lui 2021, atunci când economia era încă paralizată de efectele restricțiilor sanitare. 

Indicatorii de încredere: România blochează motoarele economice

Ultimele raportări indică o economie în derivă, cu o încredere generală care nu reușește să iasă din zona critică. Deși micile variații lunare par nesemnificative, situația reală este una îngrijorătoare: nivelul actual al ESI nu este doar sub media europeană, ci și comparabil cu o perioadă de criză profundă.

Sectorial, tabloul este departe de a fi optimist. Serviciile – un motor important al economiei – au consemnat o scădere a moralului, semn că cererea recentă s-a diminuat, iar perspectivele nu sunt suficient de solide pentru a susține un reviriment rapid. În industrie și construcții, situația a rămas stabilă, dar stabilitatea la niveluri joase nu reprezintă un semnal pozitiv, ci mai degrabă o stagnare periculoasă. În comerțul cu amănuntul s-a observat o mică îmbunătățire după scăderea bruscă din iulie, însă analiștii pun această revenire pe seama unor ajustări temporare, nicidecum a unei schimbări de tendință.

România urcă peste economii mari, dar pierde duelul regional: Unde se face mai ușor business în 2026

20:19

Ungaria ridică miza: disputa fondurilor UE riscă să lovească și Polonia

19:18

Încrederea consumatorilor rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, cu un nivel de -31,5 puncte. Aceasta reflectă lipsa de optimism în privința veniturilor viitoare, temeri legate de inflație și reticența de a cheltui, într-un context în care guvernul pregătește măsuri de consolidare fiscală.

Inflația, presiunea care nu dispare

Un alt element care apasă puternic asupra economiei este dinamica prețurilor. Estimările de prețuri de vânzare au crescut în toate sectoarele, semnal că firmele se pregătesc să transfere costurile mai mari către consumatori. În paralel, așteptările gospodăriilor privind evoluția prețurilor pe 12 luni au scăzut marginal, dar rămân la niveluri apropiate de maxime istorice.

Acest paradox – firmele se așteaptă să vândă mai scump, iar consumatorii cred că prețurile vor continua să fie mari – arată un proces de dezinflație dificil și întârziat. Deși inflația anuală a început să coboare, efectele se simt mult mai greu în buzunarele românilor. În consecință, apetitul pentru consum rămâne redus, iar economia nu găsește resurse interne suficiente pentru a accelera.

Prognoze de creștere: sub așteptări și în scădere

Pentru 2025, analiștii Erste estimează o creștere economică de doar 1,3%, în scădere de la previziunile inițiale și mult sub potențialul real al României. Mai mult, riscurile sunt în jos, în special din cauza măsurilor de consolidare fiscală pe care guvernul este forțat să le adopte. Ajustările bugetare – prin tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe – vor reduce cererea internă și ar putea lovi în investițiile publice.

Pentru 2026, prognoza a fost deja revizuită la 2,1%, de la 3,1% anterior. Cauzele sunt atât interne, cât și externe: economia globală încetinește, tensiunile geopolitice rămân ridicate, iar România nu reușește să atragă investiții private suficiente pentru a compensa. Pe acest fond, riscul unei stagnări economice devine tot mai real.

Piața muncii începe să se răcească

Indicatorii de pe piața muncii aduc, la rândul lor, motive de îngrijorare. Indicatorul privind așteptările de angajare a scăzut ușor în august, de la 100,2 puncte la 100,0. Chiar dacă nivelul pare încă neutru, tendința este descendentă și reflectă începutul unei răciri a pieței.

Pe de o parte, sectorul public anunță restructurări și limitări de posturi, ca parte a planului de reducere a cheltuielilor bugetare. Pe de altă parte, mediul privat se confruntă cu o cerere scăzută și preferă prudența în ceea ce privește angajările.