Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online

Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO).

Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la competiția din retail, ci se extind asupra întregului ecosistem economic: locuri de muncă, taxe colectate la buget și valoarea adăugată generată local.

Tranzacții de miliarde, dar valoare adăugată redusă în economie

Studiul indică faptul că vânzările realizate de platformele din afara Uniunii Europene către consumatorii din România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. Estimarea se bazează pe datele privind TVA colectat prin sistemul IOSS.

Bursa de Valori București sfidează recesiunea și atinge maxime istorice. Este începutul unei bule sau un nou ciclu de creștere?

08:53

Revoluție în inteligența artificială: modelele ieftine și eficiente schimbă regulile jocului

14:06

Totuși, autorii atrag atenția că această sumă reprezintă doar un nivel minim, deoarece nu include toate canalele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare.

Problema principală, potrivit analizei, este că aceste tranzacții nu generează în aceeași măsură valoare economică locală. Produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și livrate direct către consumatori, fără a susține lanțuri locale de producție, logistică sau servicii conexe.

Impact estimat: pierderi de 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă

Pentru anul 2026, scenariile analizate de ARMO indică o posibilă creștere de aproximativ 20% a comenzilor către comercianți non-UE. În acest context, studiul estimează că economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din contribuția totală a sectorului de comerț electronic la PIB.

În paralel, ar putea fi afectate aproximativ 4.630 de locuri de muncă, în condițiile în care retailerii locali contribuie direct la angajare și la colectarea taxelor în România.

Datele arată că în 2024 comerțul electronic realizat de companiile românești susținea aproape 15.918 locuri de muncă directe, ceea ce evidențiază diferența de impact economic între actorii locali și platformele internaționale.

ARMO: concurența trebuie să se bazeze pe reguli egale

Reprezentanții industriei locale susțin că problema principală nu este comerțul online în sine, ci diferențele de reglementare între actorii economici.

„Nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea logistică și concurența dezechilibrată, economia locală pierde”, a declarat Cristian Pelivan, director ARMO. Acesta subliniază că firmele românești respectă reguli mai stricte privind protecția consumatorilor, siguranța produselor și obligațiile fiscale, ceea ce creează un dezavantaj competitiv în raport cu platformele extracomunitare.

Disputa privind taxa de 25 de lei pe colet

Un alt punct de tensiune este proiectul legislativ L361/2026, care prevede eliminarea taxei logistice de 25 de lei aplicată coletelor provenite din afara Uniunii Europene, cu valoare sub 150 de euro.

Potrivit ARMO, această taxă a generat aproximativ 32 de milioane de euro la buget în doar primele trei luni ale anului, contribuind la compensarea dezechilibrelor create de importurile directe.

Asociația avertizează că eliminarea acesteia ar reduce capacitatea statului de a gestiona impactul economic al platformelor non-UE și ar accentua presiunea asupra companiilor locale.