Agenția de evaluare financiară Fitch a anunțat vineri noaptea că menține ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, atrăgând atenția însă asupra deficitului bugetar ridicat și a riscurilor considerabile privind consolidarea fiscală. Decizia vine într-un context economic tensionat, cu datorii publice în creștere și creștere economică redusă, ceea ce face ca monitorizarea atentă a finanțelor publice să fie un punct de interes major pentru partenerii internaționali.
Fitch subliniază că România se confruntă cu un deficit bugetar foarte ridicat, estimat la 9,3% din PIB în 2024, nivel care va scădea treptat în următorii ani, până la 5,9% în 2027. Datoria publică va continua să crească, atingând 63,4% din PIB în 2027 și posibil aproape 70% în 2029. Agenția atrage atenția asupra dificultăților de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a „oboselii fiscale” și a polarizării politice, toate acestea putând influența evoluția bugetară.
România va înregistra o creștere economică foarte redusă, sub 1% în 2024–2025, cu o ușoară revenire la 1,2% abia în 2026–2027, în timp ce potențialul de creștere de 2% nu va fi atins cel puțin până în 2027. Inflația va rămâne persistent ridicată, prognozată la o medie de 6,5% în perioada 2024–2026, dublu față de media țărilor din categoria „BBB”, cu un impact suplimentar din majorarea TVA, precizează specialiștii agenției.
Deficitul de cont curent este, de asemenea, foarte ridicat, estimat la 8,4% din PIB în 2024, cu o scădere lentă spre sub 7% în 2026. Datoria externă netă va crește de la 22% din PIB în 2024 la 26% în 2027, mult peste media „BBB” de 3%, ceea ce subliniază vulnerabilitatea României la schimbările de sentiment pe piețele financiare și dependența de finanțarea externă.
Costurile de împrumut rămân ridicate, cu dobânzi la lei de 7,2% și la euro de 4,2% în prima jumătate a lui 2025, iar ponderea plăților de dobânzi în venituri publice va crește la 8,7% în 2027. Sectorul bancar se confruntă cu riscuri legate de expunerea ridicată pe titluri de stat și taxarea suplimentară, însă capitalizarea și calitatea activelor rămân bune, oferind un grad de reziliență în fața provocărilor.
Fitch remarcă reducerea incertitudinii politice după alegerile prezidențiale din mai 2025, când Nicușor Dan, politician independent și pro-european, a câștigat președinția, iar o coaliție guvernamentală pro-occidentală a fost formată cu o majoritate confortabilă. Guvernul a implementat rapid un pachet ambițios de consolidare fiscală în iulie 2025, incluzând majorări de TVA și măsuri de ajustare a cheltuielilor, dar tensiunile politice și susținerea pentru partide populiste rămân provocări semnificative.
Fitch subliniază că România beneficiază de apartenența la UE și de fluxurile de capital asociate, care susțin convergența veniturilor și finanțele externe. Totodată, PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste media altor țări cu rating „BBB”. Cu toate acestea, deficitul bugetar mare, datoria în creștere, polarizarea politică și datoria externă ridicată reprezintă vulnerabilități majore.
România are un scor ESG de „5[+]” pentru stabilitatea politică și drepturi, precum și pentru statul de drept, calitatea instituțională și controlul corupției. Aceste scoruri reflectă poziția moderată a României în clasamentele internaționale și istoricul tranzițiilor politice pașnice, precum și gradul de participare civică și capacitatea instituțională.
Consolidarea fiscală a început, pornind de la o poziție foarte fragilă în 2024, cu deficit bugetar de 9,3% din PIB. Guvernul estimează că pachetul de măsuri din iulie 2025 va aduce venituri suplimentare echivalente cu aproximativ 1% din PIB, iar în ianuarie 2026 sunt programate măsuri suplimentare, inclusiv menținerea nominală a salariilor și pensiilor în sectorul public.
Fitch subliniază că, în ciuda consolidării, deficitul general va rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” până în 2027, iar creșterea economică va rămâne scăzută, sub 1% în următorii doi ani, cu o stabilizare la 1,2% în 2026–2027, sprijinită de fondurile UE și de o ușoară revenire a economiei zonei euro.
Această perspectivă complexă evidențiază provocările fiscale și economice cu care se confruntă România în perioada următoare și atenționează asupra riscurilor care ar putea influența evoluția finanțelor publice și stabilitatea macroeconomică.