Execuția bugetară pentru prima jumătate a anului 2025 confirmă o tendință clară de dezechilibru în finanțele publice. Potrivit datelor publicate, luni, de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a urcat la 3,68% din Produsul Intern Brut, echivalentul a 69,80 miliarde de lei. Comparativ cu luna mai, când deficitul fusese de 3,39% din PIB, statul a acumulat noi pierderi într-un ritm accelerat, semnalând o presiune tot mai mare asupra echilibrului fiscal.
Situația este sensibil mai deteriorată față de aceeași perioadă a anului trecut. La finalul lunii iunie 2024, deficitul bugetar se situa la 3,62% din PIB, respectiv 63,67 miliarde de lei. Astfel, în 2025, diferența negativă depășește 6 miliarde de lei în valoare absolută, iar ponderea în PIB este cu 0,06 puncte procentuale mai mare.
Pe partea de venituri, statul a reușit să atragă 310,52 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, ceea ce reprezintă o creștere de 12,7% față de perioada similară a anului precedent. Creșterea a fost susținută de încasările din venituri curente, în special din impozitul pe salarii și venit, dar și din contribuțiile de asigurări. De asemenea, veniturile provenite din fonduri europene au contribuit semnificativ la acest avans.
Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au înregistrat o creștere de 0,74 puncte procentuale. Dintre acestea, veniturile curente au avansat cu 0,5 puncte procentuale, în timp ce veniturile din fonduri europene au crescut cu 0,24 puncte procentuale. Această dinamică arată o performanță decentă la nivel de colectare, dar care nu este suficientă pentru a echilibra expansiunea cheltuielilor.
Cheltuielile bugetului general consolidat au atins, la rândul lor, un nivel ridicat: 380,32 miliarde de lei în perioada ianuarie–iunie 2025, în creștere cu 12,1% în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului 2024. Ca pondere în PIB, cheltuielile au urcat cu 0,8 puncte procentuale, de la 19,3% anul trecut, la 20,1% în acest an.
Bugetul pentru 2025 a fost construit pe o prognoză de creștere economică de 2,5% și pe un deficit bugetar estimat la 7% din PIB. După primele șase luni, România a consumat deja mai bine de jumătate din deficitul planificat, ceea ce lasă foarte puțin spațiu de manevră pentru lunile următoare. În absența unor măsuri corective semnificative, riscul de a depăși pragul de 7% devine din ce în ce mai probabil.
Creșterea continuă a cheltuielilor, dublată de ritmul insuficient al încasărilor, accentuează dezechilibrul structural al bugetului public. În lipsa unei reforme fiscale sau a unei ajustări ferme a politicii de cheltuieli, deficitul bugetar riscă să scape de sub control, cu implicații directe asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și stabilității macroeconomice.