Prima pagină » Germania regretă plecarea muncitorilor din țările est-europene, printre care și România, spre alte piețe mai profitabile din UE

Germania regretă plecarea muncitorilor din țările est-europene, printre care și România, spre alte piețe mai profitabile din UE

Germania regretă plecarea muncitorilor din țările est-europene, printre care și România, spre alte piețe mai profitabile din UE
Un studiu german deplânge plecarea muncitorilor din țările est-europene. Foto: Shutterstock

Germania a beneficiat vreme de decenii de un val constant de migranți din țările est-europene și sud-est europene, care i-au susținut și i-au stabilizat piața muncii interne. Această perioadă de creștere și echilibru pare să se încheie. O nouă cercetare, realizată de Institutul German pentru Economie (IW), arată că, în 2024, numărul persoanelor care au părăsit Germania în favoarea noilor state membre ale Uniunii Europene a depășit pentru prima dată numărul celor care au venit să muncească aici. Această schimbare marchează sfârșitul unei povești de succes în ceea ce privește migrația economică și impune o regândire a politicii  germane cu privire la migrare.

Vârful migrației – acum un deceniu

Fenomenul migrației din noile țări UE către Germania a început odată cu extinderea Uniunii Europene între 2004 și 2013 și cu introducerea treptată a libertății de mișcare pentru cetățeni. Această perioadă a fost marcată de o creștere susținută a numărului de migranți, atingând apogeul în 2015, când aproximativ 660.000 de persoane au venit în Germania din cele 13 noi state membre. În același an, netul migrației a fost de peste 260.000 de persoane, un record, cu Polonia și Bulgaria în fruntea țărilor de origine, urmate de Croația și România.

Scăderea continuă a migrației din noile state UE

După 2015, fluxul migrator a început să scadă, stabilizându-se la un nivel redus în următorii doi ani. Totuși, conform studiului IW, începând cu 2022 și până în 2024, migrația netă a devenit negativă pentru prima dată în această perioadă. Cu alte cuvinte, mai mulți cetățeni ai noilor state membre au ales să părăsească Germania decât să vină să muncească aici, spune studiul, citat de RND.

Cu toate acestea, la finalul anului trecut, în Germania trăiau încă aproximativ 3,1 milioane de persoane provenind din aceste 13 țări, cu aproape 2,2 milioane mai mult decât acum 15 ani.

Impactul pozitiv asupra economiei germane și sectorului mijlociu

Autorul studiului, Wido Geis-Thöne, subliniază că migrația din noile state UE a avut un impact semnificativ pozitiv asupra pieței muncii germane, compensând în mare măsură efectele demografice negative. În special, sectorul întreprinderilor mijlocii a beneficiat de acest aport de forță de muncă.

Din cei aproape 1,7 milioane de angajați cu contracte sociale, o proporție peste medie activează în construcții, transport și depozitare, precum și în domeniul ospitalității. De asemenea, aproximativ 940.000 dintre acești angajați ocupă poziții care necesită calificări profesionale sau studii superioare, fiind considerați specialiști.

Rata ridicată a ocupării și provocările viitoare

Studiul evidențiază o rată a ocupării ridicată, de 65%, în rândul persoanelor din noile țări UE, la începutul anului 2025. În același timp, doar 7,9% dintre aceștia beneficiază de ajutor social, ceea ce indică o integrare eficientă pe piața muncii.

Cu toate acestea, autorul atrage atenția că „era migrației puternice este, cel mai probabil, încheiată”, din cauza scăderii potențialului migrator în țările de origine, ca urmare a schimbărilor demografice.

Nevoia de noi strategii și deschiderea către alte regiuni

Pentru a acoperi golurile tot mai mari de pe piața muncii germane, în special în domeniul specialiștilor, Germania trebuie să își extindă orizonturile și să atragă forță de muncă din alte regiuni ale lumii, mai spune autorul studiului.

 

Alte articole importante
Cum se schimbă industria luxului: de ce aleg bogații experiențele în locul obiectelor scumpe
Cum se schimbă industria luxului: de ce aleg bogații experiențele în locul obiectelor scumpe
Industria luxului se schimbă radical. În timp ce vânzările de bunuri personale de lux scad, hotelurile de cinci stele, zborurile la clasa întâi și vacanțele exclusiviste atrag sume uriașe. Estimările arată că până în 2028, cheltuielile globale pentru ospitalitate de lux vor depăși 390 de miliarde de dolari, față de mai puțin de 240 de […]
ANALIZĂ
Prețurile la locuințe explodează în Europa. Unde au crescut cel mai mult și unde se află România în clasament
Prețurile la locuințe explodează în Europa. Unde au crescut cel mai mult și unde se află România în clasament
În al doilea trimestru al anului 2025, prețurile la locuințe în UE au continuat să crească anual, marcând a șaptea creștere consecutiv. Datele Eurostat – prețurile la locuințe Potrivit Eurostat, prețurile au urcat cu 5,4% față de perioada similară din 2024. Șapte țări au înregistrat creșteri de peste 10%. Portugalia (+17,1%), Bulgaria (+15,5%) și Ungaria […]
ANALIZĂ
Țările cu cele mai mari rezerve ale băncii centrale. Unde se află România în clasament
Țările cu cele mai mari rezerve ale băncii centrale. Unde se află România în clasament
Rezervele băncii centrale sunt active financiare care protejează economia unui stat în fața șocurilor externe. Aceste rezerve includ valute străine, aur și alte active lichide. Ele ajută la menținerea stabilității cursului de schimb și permit țărilor să facă față crizelor economice sau geopolitice. În topul mondial, primele zece țări dețin împreună 9,4 trilioane de dolari, […]
ANALIZĂ
Vine sfârșitul „banilor magici”, de la tipar? „Un medicament nociv, dar care ți-a salvat viața”
Vine sfârșitul „banilor magici”, de la tipar? „Un medicament nociv, dar care ți-a salvat viața”
Băncile centrale se confruntă cu o presiune politică fără precedent, în timp ce încearcă să descurce politicile masive de achiziții de obligațiuni din ultimii ani. În lumea post-pandemie, băncile centrale nu mai pot poza în arbitri neutri. Au devenit actori politici de prim rang, cu o putere enormă asupra statelor, a piețelor și chiar asupra […]
Nobel, după 40 de ani. Pentru experimentele care au deschis calea calculatoarelor cuantice
Nobel, după 40 de ani. Pentru experimentele care au deschis calea calculatoarelor cuantice
Premiul Nobel pentru fizică 2025 a fost obținut de trei cercetători – un britanic, un francez și un american – pentru lucrările lor în domeniul mecanicii cuantice, a anunțat marți Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm. Nobelul a fost acordat pentru cercetarea în domeniul tunelării cuantice macroscopice și pentru cuantificarea energiei într-un circuit electric. […]
Turcia începe dezvoltarea zăcămintelor de metale rare cu SUA. Negocierile cu Rusia și China nu au avut succes
Turcia începe dezvoltarea zăcămintelor de metale rare cu SUA. Negocierile cu Rusia și China nu au avut succes
Turcia a ales să dezvolte zăcăminte de metale rare împreună cu partenerii occidentali. Negocierile cu Rusia și China nu au avut succes, scrie MoscowTimes. La o întâlnire la Casa Albă în septembrie, președinții Recep Tayyip Erdoğan și Donald Trump au convenit să intensifice colaborarea în energie și apărare. Această înțelegere deschide calea unei cooperări între […]