Prima pagină » Germania regretă plecarea muncitorilor din țările est-europene, printre care și România, spre alte piețe mai profitabile din UE

Germania regretă plecarea muncitorilor din țările est-europene, printre care și România, spre alte piețe mai profitabile din UE

Germania regretă plecarea muncitorilor din țările est-europene, printre care și România, spre alte piețe mai profitabile din UE
Un studiu german deplânge plecarea muncitorilor din țările est-europene. Foto: Shutterstock

Germania a beneficiat vreme de decenii de un val constant de migranți din țările est-europene și sud-est europene, care i-au susținut și i-au stabilizat piața muncii interne. Această perioadă de creștere și echilibru pare să se încheie. O nouă cercetare, realizată de Institutul German pentru Economie (IW), arată că, în 2024, numărul persoanelor care au părăsit Germania în favoarea noilor state membre ale Uniunii Europene a depășit pentru prima dată numărul celor care au venit să muncească aici. Această schimbare marchează sfârșitul unei povești de succes în ceea ce privește migrația economică și impune o regândire a politicii  germane cu privire la migrare.

Vârful migrației – acum un deceniu

Fenomenul migrației din noile țări UE către Germania a început odată cu extinderea Uniunii Europene între 2004 și 2013 și cu introducerea treptată a libertății de mișcare pentru cetățeni. Această perioadă a fost marcată de o creștere susținută a numărului de migranți, atingând apogeul în 2015, când aproximativ 660.000 de persoane au venit în Germania din cele 13 noi state membre. În același an, netul migrației a fost de peste 260.000 de persoane, un record, cu Polonia și Bulgaria în fruntea țărilor de origine, urmate de Croația și România.

Scăderea continuă a migrației din noile state UE

După 2015, fluxul migrator a început să scadă, stabilizându-se la un nivel redus în următorii doi ani. Totuși, conform studiului IW, începând cu 2022 și până în 2024, migrația netă a devenit negativă pentru prima dată în această perioadă. Cu alte cuvinte, mai mulți cetățeni ai noilor state membre au ales să părăsească Germania decât să vină să muncească aici, spune studiul, citat de RND.

Cu toate acestea, la finalul anului trecut, în Germania trăiau încă aproximativ 3,1 milioane de persoane provenind din aceste 13 țări, cu aproape 2,2 milioane mai mult decât acum 15 ani.

Impactul pozitiv asupra economiei germane și sectorului mijlociu

Autorul studiului, Wido Geis-Thöne, subliniază că migrația din noile state UE a avut un impact semnificativ pozitiv asupra pieței muncii germane, compensând în mare măsură efectele demografice negative. În special, sectorul întreprinderilor mijlocii a beneficiat de acest aport de forță de muncă.

Din cei aproape 1,7 milioane de angajați cu contracte sociale, o proporție peste medie activează în construcții, transport și depozitare, precum și în domeniul ospitalității. De asemenea, aproximativ 940.000 dintre acești angajați ocupă poziții care necesită calificări profesionale sau studii superioare, fiind considerați specialiști.

Rata ridicată a ocupării și provocările viitoare

Studiul evidențiază o rată a ocupării ridicată, de 65%, în rândul persoanelor din noile țări UE, la începutul anului 2025. În același timp, doar 7,9% dintre aceștia beneficiază de ajutor social, ceea ce indică o integrare eficientă pe piața muncii.

Cu toate acestea, autorul atrage atenția că „era migrației puternice este, cel mai probabil, încheiată”, din cauza scăderii potențialului migrator în țările de origine, ca urmare a schimbărilor demografice.

Nevoia de noi strategii și deschiderea către alte regiuni

Pentru a acoperi golurile tot mai mari de pe piața muncii germane, în special în domeniul specialiștilor, Germania trebuie să își extindă orizonturile și să atragă forță de muncă din alte regiuni ale lumii, mai spune autorul studiului.

 

Alte articole importante
Rheinmetall și MSC investesc 138 de milioane de euro în Șantierul Naval Mangalia. Platforma va construi nave civile și militare, inclusiv patru nave comandate de România
Rheinmetall și MSC investesc 138 de milioane de euro în Șantierul Naval Mangalia. Platforma va construi nave civile și militare, inclusiv patru nave comandate de România
Șantierul Naval Mangalia urmează să fie transformat într-o platformă industrială cu utilizare duală, destinată atât construcției de nave civile, cât și producției de nave militare pentru piața românească și pentru cea internațională. Grupul german Rheinmetall, specializat în industria de apărare, și compania elvețiană de transport maritim MSC au câștigat licitația pentru preluarea șantierului, valoarea tranzacției […]
Ministerul Economiei propune transformarea Romarm într-un holding industrial. Cele 15 filiale ar urma să fie grupate pe domenii, iar investițiile din industria de apărare, monitorizate mai strict
Ministerul Economiei propune transformarea Romarm într-un holding industrial. Cele 15 filiale ar urma să fie grupate pe domenii, iar investițiile din industria de apărare, monitorizate mai strict
Ministerul Economiei propune reorganizarea companiei naționale Romarm într-un holding industrial integrat, cu activitățile grupate pe clustere specializate, precum producția de armament, industria navală și cercetarea. Noua structură ar urma să funcționeze în sistem dualist, cu un consiliu de supraveghere și un directorat, obiectivul declarat fiind eficientizarea activității și reducerea influenței politice asupra conducerii. Propunerea face […]
Milioane de telefoane ar fi fost expuse unei operațiuni de spionaj prin reclame online. Site-uri ale UE și NATO au difuzat anunțuri asociate cu o companie israeliană
Tehnologie
Milioane de telefoane ar fi fost expuse unei operațiuni de spionaj prin reclame online. Site-uri ale UE și NATO au difuzat anunțuri asociate cu o companie israeliană
O companie israeliană din domeniul tehnologiei publicitare ar fi folosit infrastructura de reclame online pentru a facilita identificarea, urmărirea și infectarea telefoanelor mobile cu programe de spionaj, potrivit unei investigații realizate de Citizen Lab, centrul de cercetare al Universității din Toronto, împreună cu specialiști în securitate cibernetică. Reclamele asociate companiei au apărut pe aproape 200.000 […]
Bursa de Valori București încheie săptămâna pe plus: indicele BET a urcat cu 0,62%, iar tranzacțiile au totalizat 117,7 milioane de lei
Bursa de Valori București încheie săptămâna pe plus: indicele BET a urcat cu 0,62%, iar tranzacțiile au totalizat 117,7 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii trecute cu evoluții pozitive pentru majoritatea indicilor reprezentativi, în linie cu aprecierile înregistrate pe piețele europene. Indicele principal BET a crescut cu 0,62%, până la 34.707 de puncte, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 117,7 milioane de lei, […]
Cât costă cazarea în România de Sărbători: Poiana Brașov ajunge la 805 lei pe noapte în decembrie, iar Brașovul la 570 de lei
Macroeconomie
Cât costă cazarea în România de Sărbători: Poiana Brașov ajunge la 805 lei pe noapte în decembrie, iar Brașovul la 570 de lei
Tarifele de cazare pentru sezonul de iarnă diferă considerabil în funcție de destinație, iar turiștii care își planifică vacanțele de Crăciun sau excursiile la munte pot compara prețurile din aproape 30 de localități din România. Prețul mediu afișat pentru o cameră dublă în decembrie ajunge la 805 lei în Poiana Brașov și la 570 de […]
Benzina și motorina s-ar putea scumpi. Regulile actuale pot avantaja marile grupuri petroliere în detrimentul benzinăriilor independente
Macroeconomie
Benzina și motorina s-ar putea scumpi. Regulile actuale pot avantaja marile grupuri petroliere în detrimentul benzinăriilor independente
Prelungirea măsurilor de limitare a adaosurilor comerciale la benzină și motorină ar putea produce efecte diferite asupra companiilor din piața carburanților, cu riscul de a pune presiune pe benzinăriile independente și de a consolida poziția marilor grupuri petroliere. Deși intervenția statului urmărește să limiteze creșterile de prețuri și să protejeze consumatorii, excepțiile prevăzute în legislație […]