Goana după petrol crește apetitul pentru aur. „Operațiunea specială” a SUA în Venezuela declanșează un nou val de achiziții ale activelor de refugiu

Aurul și argintul au înregistrat noi maxime la începutul acestei săptămâni, pe fondul unei  aversiuni față de risc reînnoite după capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către Statele Unite, relatează Bloomberg.

Pe piața spot, aurul a urcat cu până la 2,9%, depășind pragul de 4.420 de dolari pe uncie, în timp ce argintul a avansat cu aproape 5%. Creșterea vine într-un moment în care metalul prețios se află deja într-un super-ciclu început în 2024 și consolidat în 2025, susținut de o combinație rară de factori: achiziții record ale băncilor centrale, intrări consistente în ETF-uri garantate cu aur și un ciclu de relaxare monetară în SUA.

Aurul în 2025: din activ defensiv, în activ strategic

După cea mai bună performanță anuală din 1979, aurul a continuat să stabilească recorduri și în 2025, pe măsură ce investitorii au început să îl trateze nu doar ca pe un refugiu temporar, ci ca pe un activ structural de portofoliu. Reducerile succesive ale dobânzilor operate de Rezerva Federală — trei tăieri consecutive — au redus costul de oportunitate al deținerii de aur, un activ care nu generează randament.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

În paralel, incertitudinea legată de viitoarea conducere a FED, în contextul intenției președintelui Donald Trump de a schimba echipa de la vârful băncii centrale, a alimentat percepția că politica monetară va rămâne mai relaxată decât anticipau piețele în urmă cu un an.

Geopolitica accelerează un trend deja existent

Episodul venezuelean nu a creat trendul, ci l-a accelerat. „A consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp. El a subliniat totuși că riscurile imediate sunt limitate, întrucât evoluțiile indică mai degrabă o tranziție rapidă decât un conflict militar de durată.

Pentru investitori, însă, nu durata conflictului contează, ci cumulul de șocuri geopolitice: războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, confruntarea strategică SUA–China și, acum, Venezuela. În acest context, aurul funcționează ca un barometru al neîncrederii în stabilitatea ordinii globale.

Băncile centrale și Wall Street validează pariul pe aur

Achizițiile masive ale băncilor centrale — în special din economiile emergente — au devenit un pilon esențial al cererii. În paralel, marile bănci de investiții au început să își ajusteze agresiv prognozele. Goldman Sachs a avertizat luna trecută că scenariul său de bază indică o posibilă creștere a aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creștere.

Această repoziționare reflectă o schimbare de paradigmă: aurul nu mai este doar un hedge împotriva inflației, ci și un hedge împotriva politicii — monetare, fiscale și geopolitice.

Argintul: pariu dual, industrial și monetar

Argintul a depășit aurul ca ritm de creștere, beneficiind nu doar de aceiași factori monetari, ci și de temeri legate de posibile tarife comerciale impuse de administrația americană. În 2025, argintul se află la intersecția dintre activ monetar și metal industrial, expus atât tranziției energetice, cât și volatilității comerțului global.

Pentru piețe, întrebarea-cheie nu este dacă va urma o corecție de preț al aurului pe termen scurt, ci dacă metalul prețios este din nou refugiul perfect într-o lume geo-economică cu dobânzi mai scăzute, fragmentare geopolitică și instituții monetare mai politizate. Atât timp cât aceste condiții persistă, aurul pare mai mult o declarație strategică despre starea economiei globale.