350 de miliarde de dolari spălați prin criptomonede: raportul care pune presiune pe guvernele occidentale

Spălarea banilor la nivel global se mută tot mai accelerat în zona criptomonedelor, iar amploarea fenomenului devine alarmantă. Un nou raport avertizează că aproximativ 350 de miliarde de dolari ar fi fost spălați în ultimele două decenii prin intermediul activelor digitale, de către rețele infracționale și state ostile.

Documentul, realizat de think tank-ul britanic Henry Jackson Society și distribuit publicației Politico, scoate la iveală nu doar amploarea fenomenului, ci și incapacitatea autorităților de a ține pasul cu viteza și sofisticarea noilor metode de spălare a banilor.

79% dintre cazuri, fără condamnări

Raportul se bazează pe o bază de date ce include 164 de cazuri documentate public între 2005 și 2025. Studiul a fost întocmit de Alexander Browder, fiul cunoscutului activist anticorupție Bill Browder.

De ce fondurile suverane devin o soluție pentru guvernele din Golf

21:37

Primele semne de recesiune: consumul și angajările trag economia în jos

20:36

ANALIZĂ

Potrivit concluziilor, aproape 79% dintre cazurile analizate nu au dus la condamnări, iar doar 29% din fondurile implicate au fost recuperate de autorități. Autorii avertizează că suma reală ar putea fi „de mai multe ori” mai mare decât cele 350 de miliarde de dolari estimate.

Statele Unite, Rusia și Marea Britanie apar ca fiind țările cu cel mai mare număr de cazuri confirmate, însă fenomenul este unul global. Raportul indică o schimbare structurală: rețelele infracționale abandonează metodele tradiționale și exploatează lacunele legislative și dificultățile de urmărire a tranzacțiilor cripto.

Apel pentru un Birou de Recuperare a Activelor Cripto în Marea Britanie

Cercetătorii solicită guvernului britanic înființarea unui Birou pentru Recuperarea Activelor din Criptomonede, care să centralizeze confiscarea și restituirea fondurilor către proprietarii de drept.

Chris Coghlan, membru al Comitetului Selectiv pentru Trezorerie din Camera Comunelor, a declarat pentru POLITICO că viteza cu care operează rețelele de spălare a banilor depășește capacitatea statului de reacție.

Oficialul a subliniat că sancțiunile și mecanismele de aplicare a legii riscă să devină ineficiente în fața unui fenomen care evoluează tehnologic mult mai rapid decât cadrul legislativ.

Criptomonedele, câmp de luptă politic în SUA și Marea Britanie

Reglementarea criptomonedelor a devenit un subiect sensibil pe ambele maluri ale Atlanticului. În Statele Unite, fostul președinte Donald Trump a fost criticat pentru legăturile sale cu industria cripto, iar în aprilie anul trecut a fost desființată o unitate specială a Departamentului de Justiție care investiga fraudele legate de criptomonede.

În Marea Britanie, partidul Reform UK, condus de Nigel Farage, a devenit prima formațiune politică majoră care a acceptat donații în criptomonede. În paralel, guvernul britanic analizează posibilitatea interzicerii donațiilor politice în active digitale.

Totodată, bursele de criptomonede nu vor intra sub reglementarea completă a Autorității de Conduită Financiară britanice înainte de 2027, ceea ce, potrivit criticilor, lasă un interval vulnerabil pentru abuzuri.

Rusia, epicentrul schimburilor cripto ilicite

Raportul acordă o atenție specială Rusiei, indicată drept un nod major al activităților cripto ilicite. Potrivit datelor analizate, jumătate dintre schimburile ilegale identificate ar avea legături cu Rusia.

Autorii susțin că Moscova utilizează criptomonedele pentru a ocoli sancțiunile impuse după invazia Ucrainei și pentru a susține finanțarea economiei de război.

Un exemplu relevant este platforma darknet Hydra, considerată una dintre cele mai mari din lume, care ar fi procesat peste 5 miliarde de dolari proveniți din activități ilegale, inclusiv trafic de droguri și servicii infracționale.

De asemenea, patru din cinci mari grupări de ransomware incluse în baza de date ar avea sediul în Rusia, potrivit cercetării.

Infractorii, înaintea procurorilor

Autorii raportului avertizează că factorii de decizie politică din Marea Britanie, SUA și Uniunea Europeană nu au reușit să țină pasul cu evoluția tehnologică a infracționalității financiare.

Potrivit concluziilor, rețelele criminale și regimurile sancționate exploatează complexitatea și caracterul transfrontalier al criptomonedelor pentru a evita sancțiunile și pentru a muta rapid fonduri fără a lăsa urme ușor de urmărit.

În lipsa unor mecanisme mai eficiente de cooperare internațională și a unei reglementări coerente, victimele rămân fără despăgubiri, iar sistemele judiciare se confruntă cu dificultăți majore în recuperarea activelor.