Băncile centrale din întreaga lume își reconfigurează strategiile privind rezervele valutare, preferând aurul în detrimentul dolarului american.
Un studiu realizat de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că băncile centrale anticipează o creștere a ponderii acestui metal prețios în rezervele lor în următorii cinci ani, în timp ce rolul monedei SUA este așteptat să se diminueze.
În pofida faptului că au fost atinse maxime istorice ale prețului aurului, cererea venită din partea băncilor centrale a crescut constant în ultimii trei ani. În luna aprilie, uncia de aur a ajuns la un nivel record de 3.500,05 dolari, cu 95% mai mult față de februarie 2022, momentul declanșării invaziei Rusiei în Ucraina, după cum arată studiul realizat de WGC între 25 februarie și 20 mai 2025.
Potrivit studiului WGC, la care au participat 73 de bănci centrale, 76% dintre acestea anticipează o creștere a deținerilor de aur în următorii cinci ani, în creștere față de 69% anul trecut. De asemenea, aproape trei sferturi dintre respondenți estimează că ponderea rezervelor denominate în dolari va scădea, comparativ cu 62% în 2023.
„Aurul este apreciat pentru performanța sa în perioade de criză, rolul său în diversificarea portofoliilor și capacitatea de protecție împotriva inflației”, se menționează în raportul publicat de WGC. În fiecare dintre ultimii trei ani, băncile centrale au achiziționat peste 1.000 de tone metrice de aur anual, o creștere notabilă față de media de 400-500 de tone înregistrată în deceniul anterior. Această intensificare a achizițiilor reflectă reacția la instabilitatea geopolitică și incertitudinile economice.
Totodată, 95% dintre băncile centrale participante la sondaj consideră că stocurile globale de aur vor continua să crească în următoarele 12 luni, în urcare de la 81% anul trecut. Banca Angliei rămâne principala opțiune pentru depozitarea aurului la nivel internațional, conform datelor transmise de Reuters.
Tensiunile comerciale și eventualele bariere vamale sunt factori importanți în deciziile privind gestionarea rezervelor pentru 59% dintre instituțiile participante. Impactul este și mai pronunțat în rândul băncilor centrale din piețele emergente (69%), comparativ cu cele din economiile dezvoltate (40%), se mai arată în raportul WGC.
La nivel global, băncile centrale reprezintă al treilea cel mai mare segment de cumpărători de aur, după industria bijuteriilor și investitori, acoperind aproximativ 23% din consumul mondial de metal prețios. În mod tradițional, aceste instituții își ajustează achizițiile în funcție de preț, majorându-le în perioadele de scădere și limitându-le în cele de creștere accentuată.
Cu toate acestea, datele oficiale publicate de Fondul Monetar Internațional acoperă doar 34% din nivelul estimat de WGC al cererii reale de aur provenite de la băncile centrale în 2024, sugerând că o parte semnificativă a achizițiilor se desfășoară în afara circuitelor publice tradiționale, potrivit Agerpres.