Prima pagină » Băncile centrale aleg tot mai mult aurul în detrimentul dolarului

Băncile centrale aleg tot mai mult aurul în detrimentul dolarului

Băncile centrale aleg tot mai mult aurul în detrimentul dolarului
Aurul atinge un maxim istoric pe piețele internaționale

Băncile centrale din întreaga lume își reconfigurează strategiile privind rezervele valutare, preferând aurul în detrimentul dolarului american.

Un studiu realizat de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că băncile centrale anticipează o creștere a ponderii acestui metal prețios în rezervele lor în următorii cinci ani, în timp ce rolul monedei SUA este așteptat să se diminueze.

Aurul este tot mai preferat de băncile centrale

Băncile centrale aleg tot mai mult aurul în detrimentul dolarului

În pofida faptului că au fost atinse maxime istorice ale prețului aurului, cererea venită din partea băncilor centrale a crescut constant în ultimii trei ani. În luna aprilie, uncia de aur a ajuns la un nivel record de 3.500,05 dolari, cu 95% mai mult față de februarie 2022, momentul declanșării invaziei Rusiei în Ucraina, după cum arată studiul realizat de WGC între 25 februarie și 20 mai 2025.

Potrivit studiului WGC, la care au participat 73 de bănci centrale, 76% dintre acestea anticipează o creștere a deținerilor de aur în următorii cinci ani, în creștere față de 69% anul trecut. De asemenea, aproape trei sferturi dintre respondenți estimează că ponderea rezervelor denominate în dolari va scădea, comparativ cu 62% în 2023.

„Aurul este apreciat pentru performanța sa în perioade de criză, rolul său în diversificarea portofoliilor și capacitatea de protecție împotriva inflației”, se menționează în raportul publicat de WGC. În fiecare dintre ultimii trei ani, băncile centrale au achiziționat peste 1.000 de tone metrice de aur anual, o creștere notabilă față de media de 400-500 de tone înregistrată în deceniul anterior. Această intensificare a achizițiilor reflectă reacția la instabilitatea geopolitică și incertitudinile economice.

Ce influențează deciziile privind gestionarea rezervelor?

Totodată, 95% dintre băncile centrale participante la sondaj consideră că stocurile globale de aur vor continua să crească în următoarele 12 luni, în urcare de la 81% anul trecut. Banca Angliei rămâne principala opțiune pentru depozitarea aurului la nivel internațional, conform datelor transmise de Reuters.

Tensiunile comerciale și eventualele bariere vamale sunt factori importanți în deciziile privind gestionarea rezervelor pentru 59% dintre instituțiile participante. Impactul este și mai pronunțat în rândul băncilor centrale din piețele emergente (69%), comparativ cu cele din economiile dezvoltate (40%), se mai arată în raportul WGC.

La nivel global, băncile centrale reprezintă al treilea cel mai mare segment de cumpărători de aur, după industria bijuteriilor și investitori, acoperind aproximativ 23% din consumul mondial de metal prețios. În mod tradițional, aceste instituții își ajustează achizițiile în funcție de preț, majorându-le în perioadele de scădere și limitându-le în cele de creștere accentuată.

Cu toate acestea, datele oficiale publicate de Fondul Monetar Internațional acoperă doar 34% din nivelul estimat de WGC al cererii reale de aur provenite de la băncile centrale în 2024, sugerând că o parte semnificativă a achizițiilor se desfășoară în afara circuitelor publice tradiționale, potrivit Agerpres.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]