Guvernatorul BNR, mesaj dur despre economie: Dacă apeși pe frână puternic scade inflația, dar urmează „o recesiune de toată frumusețea”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat cu privire la echilibrul delicat dintre combaterea inflației și menținerea creșterii economice. În cadrul prezentării Raportului asupra inflației din luna februarie, acesta a explicat de ce banca centrală a ales să nu înăsprească suplimentar politica monetară, avertizând că o majorare agresivă a dobânzilor ar fi putut împinge România într-o recesiune profundă.

„Dacă apeşi pe frână puternic, bineînţeles că vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea”, a declarat Isărescu, subliniind că o astfel de evoluție ar fi fost periculoasă în contextul unui deficit bugetar ridicat.

Raportul asupra inflației din februarie și explicațiile privind prognozele

În cadrul prezentării oficiale, guvernatorul a abordat și criticile legate de prognoza BNR din februarie 2025, când instituția estima o rată a inflației de 3,8% pentru finalul anului, în timp ce nivelul real a urcat spre 10%.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

Isărescu a explicat că, la momentul realizării prognozei, banca centrală nu avea cum să includă impactul pachetului de măsuri fiscale adoptat ulterior de Guvern. „Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu ştiam care va fi. (…) Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoşteam”, a precizat el.

Potrivit guvernatorului, imediat după adoptarea măsurilor fiscale, în lunile iulie-august, prognoza a fost revizuită, iar estimările s-au apropiat considerabil de nivelul efectiv al inflației înregistrate la finalul anului.

Consolidarea fiscală, prioritate după criza politică și ieșirile de capital

Guvernatorul BNR a subliniat că pachetul de măsuri guvernamentale, discutat inclusiv cu Comisia Europeană, a fost esențial pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și pentru menținerea ratingului de țară.

Contextul a fost marcat de turbulențe politice majore, inclusiv demisia premierului în luna mai, eveniment care a generat ieșiri de capital estimate la aproximativ 10 miliarde de euro. În acest cadru, prioritatea autorităților a fost stabilizarea piețelor și păstrarea accesului României la finanțare pe piețele internaționale de capital.

„Acest obiectiv s-a atins, însă în mod previzibil, ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creştere economică”, a explicat Isărescu.

De ce nu a crescut BNR dobânda-cheie

Mugur Isărescu a arătat că o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar fi redus inflația mai rapid, însă cu prețul unei recesiuni accentuate. Într-o economie cu deficit mare, o astfel de evoluție ar fi putut duce la retragerea finanțării externe, ceea ce ar fi amplificat atât scăderea economică, cât și presiunile inflaționiste generate de lipsa producției.

„Dacă apăsam mai tare prin majorarea dobânzilor nu se vedea în scăderea inflaţiei, se vedea într-o recesiune mai puternică”, a declarat Isărescu.

În același timp, Banca Națională nu a redus rata de politică monetară, pentru a nu transmite un semnal că inflația nu mai reprezintă o prioritate. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, ceea ce înseamnă o recesiune tehnică. Totuși, pe ansamblul anului, economia a consemnat o creștere moderată, evitând o recesiune anuală.

Energia și gazele naturale, principalele motoare ale inflației

Guvernatorul a explicat că aproape întregul salt al inflației din vara anului 2025 a fost generat de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, la care s-au adăugat majorările de TVA și accize.

„Aproape tot saltul inflaţiei începând cu vara lui 2025 vine din energie şi gazele naturale”, a spus Isărescu, menționând că prețurile volatile – precum combustibilii, legumele, fructele și ouăle – au avut temporar un efect dezinflaționist în toamnă, însă insuficient pentru a compensa șocurile de ofertă. Aceste evoluții au influențat și anticipațiile inflaționiste, complicând misiunea băncii centrale.

Scăderea consumului și rolul investițiilor publice

Un alt punct central al intervenției a fost dinamica cererii interne. Guvernatorul BNR a avertizat că cererea a scăzut și va continua să scadă, inclusiv pe fondul diminuării consumului populației și al restrângerii creditării.

„Consumul populaţiei în scădere, dureros din punct de vedere social, impact asupra stabilităţii politice”, a afirmat Isărescu, subliniind nevoia de stabilitate pentru a evita o recesiune în 2026 și pentru a continua procesul de dezinflație.

În opinia sa, singurul motor capabil să compenseze această scădere a cererii fără a genera noi presiuni inflaționiste îl reprezintă investițiile publice și, pe termen mediu, cele private, pe fondul recâștigării încrederii în economie.