Președintele american Donald Trump a anunțat că gigantul american din domeniul semiconductorilor, Intel, va avea un nou acționar: guvernul Statelor Unite. Potrivit declarațiilor lui Trump, guvernul american va prelua o participație de 10% în companie, parte a unui acord.
„Cred că este o afacere excelentă pentru ei”, a afirmat Trump într-o conferință susținută la Casa Albă. Detalii suplimentare nu au fost făcute publice pe moment, însă din informațiile disponibile rezulta că această cotă de 10% îi va fi oferită Statelor Unite în schimbul celor peste 10 miliarde de dolari în subvenții promise companiei Intel anul trecut, destinate extinderii producției pe teritoriul american.
După anunț, acțiunile Intel au înregistrat o creștere de circa 6%. Valoarea participației de 10% reflectă aproximativ suma acordată de stat prin subvenții pentru dezvoltarea capacităților de producție în SUA.
Howard Lutnick, secretarul Comerțului în administrația Trump, precizase în urmă cu câteva zile că guvernul american va primi acțiuni fără drept de vot, astfel încât să nu poată influența deciziile manageriale directe ale Intel. Această condiție reflectă dorința administrației de a avea o prezență financiară, însă fără control operațional asupra firmei.
Donald Trump a criticat în repetate rânduri subvențiile acordate industriei de cipuri pentru relansarea producției pe teritoriul SUA, scheme dezvoltate sub administrația predecesorului său, Joe Biden, considerându-le „o risipă de bani”. El a militat pentru impunerea unor tarife vamale ridicate la importuri drept metodă de stimulare a producției interne de semiconductori, scrie RND.
În prezent, majoritatea chipurilor de ultimă generație, precum cele utilizate în telefoane inteligente, sunt produse aproape exclusiv în Asia, în special în Taiwan, o regiune aflată în centrul tensiunilor geopolitice cu China. Drept urmare, atât SUA cât și Europa au făcut eforturi constante în ultimii ani să readucă o parte din industria semiconductorilor în Occident.
Producția de microcipuri este însă un proces extrem de complex și costisitor, cu fabrici a căror construcție durează ani de zile și atinge costuri de miliarde de dolari. Migrarea producției către Asia a fost stimulată, de asemenea, de subvenții substanțiale acordate acestei industrii de mai bine de câteva decenii.
În trecut, sub administrația Trump, guvernul american a obținut o „acțiune aurie” în procesul de preluare a companiei americane de oțel US Steel de către gigantul japonez Nippon Steel. Aceasta presupune că președintele SUA poate aproba sau respinge decizii majore precum relocarea locurilor de muncă, închiderea unor fabrici sau tranzacții importante.
Intel, cândva lider incontestabil în domeniul semiconductorilor, traversează de mai mulți ani o perioadă dificilă. Compania Nvidia, specializată în plăci grafice, a devenit jucător de top mai ales în segmentul cipurilor pentru inteligență artificială, un domeniu în rapidă expansiune. În paralel, Intel resimte o presiune tot mai mare și în segmentele tradiționale precum procesoarele pentru calculatoare personale și cipurile destinate centrelor de date.
Încercând să-și diversifice activitatea, Intel vrea să devină și un producător de cipuri pe bază de contract pentru alți furnizori, dincolo de producția de cipuri proprii. Procesul a fost însă lent până acum. Planurile pentru o fabrică uriașă în Magdeburg, Germania, au fost abandonate din cauza unui nivel insuficient al cererii.
Schimbări și declarații neașteptate
Într-un contrast față de criticile sale anterioare, Trump a lăudat recent „povestea de succes” a CEO-ului Intel în fața provocărilor actuale. Această schimbare de atitudine vine în contextul negocierii imensei participații guvernamentale și a eforturilor de revitalizare a industriei americane a semiconductorilor.
Evoluțiile de la Intel reflectă o industrie cu mize geopolitice și economice majore, în care puterea statului și strategiile comerciale se intersectează în mod direct cu dinamica piețelor globale.