Inflația din România ar putea coborî la 3,5% în 2026, promite BNR

Economistul-șef al BNR estimează că inflația va scădea sub 4% până la finele lui 2026, dacă pachetul fiscal va fi aplicat integral.

Inflația ridicată, explicată prin măsuri fiscale și energetice

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a prezentat estimări clare privind evoluția inflației. În prezent, nivelul de 9,9% este considerat foarte ridicat, însă acesta este explicat printr-o serie de decizii politice și economice recente.

Lazea a detaliat că liberalizarea prețurilor la energia electrică a contribuit cu 2,2 puncte procentuale la creșterea inflației. Majorarea TVA a adăugat încă 1,6 puncte procentuale, iar accizele au adus o creștere suplimentară de 0,4 puncte. Astfel, aceste trei măsuri au generat împreună 4,2 puncte procentuale din inflația actuală.

Euforia SpaceX se sparge pe Wall Street. Peste 600 de miliarde de dolari evaporați în două ședințe

12:18

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32, 19 Jun 2026

Aceste creșteri au fost inevitabile, întrucât Guvernul avea nevoie să reducă deficitul bugetar. Potrivit oficialului BNR, efectele directe ale acestor decizii se vor estompa treptat și vor dispărea complet în august 2026. Atunci, inflația ar putea coborî net la aproximativ 4%, iar până la finalul anului, obiectivul BNR este o scădere la 3,5%, cu condiția respectării pachetului fiscal.

Condiții pentru scăderea inflației și riscul de recesiune

Prognoza pozitivă a BNR este condiționată de implementarea strictă a pachetului fiscal. Acesta include și înghețarea salariilor din sectorul public, măsură considerată esențială pentru stabilitatea macroeconomică.

Lazea a subliniat că economia românească este deja aproape de stagnare. O creștere economică situată foarte aproape de zero face ca orice dezechilibru suplimentar să creeze riscul de recesiune. În acest context, nimeni nu dorește să fie responsabil pentru împingerea economiei într-o criză.

În plus, oficialul BNR a avertizat că în aprilie 2026 va apărea un nou șoc: liberalizarea prețurilor la gaze. Această măsură este estimată să adauge 0,6 puncte procentuale la rata inflației. Chiar și în aceste condiții, tendința generală rămâne una de scădere.

Lazea a transmis un mesaj populației: este nevoie de răbdare și înțelegere. Efectele creșterilor de taxe și liberalizărilor vor fi temporare, iar în decembrie 2026 nivelul de 3,5% ar trebui să fie realizabil.

Impactul tarifelor americane asupra României

Un alt subiect abordat de economistul-șef al BNR a fost efectul tarifelor impuse de Statele Unite. SUA au stabilit taxe de 15% pentru toate produsele europene, cu excepția oțelului și aluminiului, unde tarifele ajung la 50%.

Pentru România, impactul acestor tarife este calculat la o scădere a PIB-ului de 0,2 – 0,3% pe an. Lazea a subliniat că efectul este relativ redus și nu reprezintă o amenințare majoră pentru economia națională. În ceea ce privește inflația, impactul tarifelor americane ar putea fi neglijabil, întrucât importurile directe din SUA nu reprezintă un volum suficient de mare pentru a produce presiuni.

Oficialul BNR a lăudat abordarea Comisiei Europene în negocierile cu Washingtonul. Potrivit acestuia, deciziile luate de Ursula von der Leyen au prevenit escaladarea unui conflict comercial. Evitarea unui război tarifar cu SUA este privită ca o realizare strategică importantă pentru stabilitatea economică a Uniunii Europene.

„Trăim în vremuri nefericite, cu tarife în creştere şi cu o deglobalizare care prinde contur. Dar, la fel ca toate celelalte ţări din UE, România se confruntă cu tarife americane de 15% pentru toate produsele, cu excepţia oţelului şi aluminiului, pentru care tarifele sunt de 50%. În cazul nostru, acest lucru va duce la o scădere a PIB-ului anual de aproximativ 0,2 – 0,3% pe an, ceea ce nu este foarte semnificativ, în timp ce impactul tarifelor asupra inflaţiei ar putea fi neglijabil, deoarece importurile din Statele Unite nu vor fi supuse unor tarife mai mari. În acest sens, aş dori să laud abordarea doamnei Ursula von der Leyen şi a Comisiei Europene, care au fost foarte criticate. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi început un război tarifar cu administraţia americană. În contextul actual, cred că o cooperare sporită a României cu statele UE este singurul răspuns posibil împotriva opoziţiei naţionaliştilor şi populiştilor. În ceea ce priveşte domeniul apărării, România îşi revitalizează industria de apărare prin cooperarea cu diferiţi actori importanţi. De exemplu, cu firma turcească Otokar pentru vehicule blindate, cu firma italiană Leonardo pentru transportoare aeriene Spartan, cu firma germană Rheinmetall pentru praf de puşcă, precum şi pentru drone şi aşa mai departe. Cred că această revitalizare a industriei militare va impulsiona multe alte industrii, atât în amonte, cât şi în aval”, a declarat Valentin Lazea.