Românii au început să strângă tot mai serios cureaua pe fondul inflației persistente și al măsurilor fiscale adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o scădere accentuată a consumului la finalul anului 2025, semn că presiunea asupra bugetelor populației se adâncește.
Consumul total a înregistrat, în noiembrie 2025, cea mai mare reducere anuală din ultimele luni, iar tendința este una generalizată, afectând atât cheltuielile de bază, cât și pe cele pentru produse nealimentare sau carburanți.
Potrivit datelor INS, consumul populației a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Scăderea este mai amplă decât cea raportată în octombrie, ceea ce indică o accelerare a restrângerii cheltuielilor pe final de an.
Cele mai afectate au fost vânzările de carburanți, care au înregistrat un declin de 5,3%. De asemenea, românii au cheltuit cu 5,1% mai puțin pentru alimente, băuturi și tutun. Segmentul produselor nealimentare nu a fost ocolit de această tendință, vânzările scăzând cu aproape 4%.
Datele arată că reducerea consumului nu mai este una punctuală, ci se manifestă pe mai multe categorii de produse, inclusiv cele considerate esențiale.
Scăderea consumului se suprapune cu o evoluție negativă a economiei. Conform INS, Produsul Intern Brut al României a fost, în trimestrul III din 2025, cu 0,2% mai mic în termeni reali față de trimestrul anterior. Această contracție a PIB-ului alimentează îngrijorările economiștilor, care avertizează că, în cazul în care tendința se va menține și în trimestrele următoare, România riscă să intre în recesiune tehnică.
Consumul intern, principalul motor al economiei în ultimii ani, pare să își piardă din forță, pe fondul scumpirilor și al creșterii poverii fiscale.
Reducerea consumului vine într-un context marcat de măsuri fiscale și bugetare restrictive. Pe parcursul anului 2025, cota generală de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, ceea ce a contribuit direct la scumpirea bunurilor și serviciilor.
De la începutul anului 2026, autoritățile au majorat taxele pe proprietate și impozitul pe dividende, în paralel cu reducerea pragului pentru IMM-uri. Aceste decizii au fost resimțite atât de mediul de afaceri, cât și de populație.
În plus, debutul noului an a adus înghețarea mai multor venituri: salariile din sectorul public, pensiile, alocațiile și ajutoarele sociale nu au fost indexate, iar salariul minim a fost înghețat pentru o perioadă de șase luni.