Prima pagină » Inflația și rata șomajului în zona euro a scăzut sub ținta BCE în mai 2025

Inflația și rata șomajului în zona euro a scăzut sub ținta BCE în mai 2025

Inflația și rata șomajului în zona euro a scăzut sub ținta BCE în mai 2025

Inflația anuală în zona euro a coborât în luna mai la 1,9%, sub obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană (BEI), potrivit datelor preliminare publicate de Eurostat.

Este o scădere semnificativă față de luna aprilie, când rata anuală se situa la 2,2%, și totodată un rezultat mai bun decât anticipau analiștii, care prognozau o diminuare până la 2,0%.

Inflația și rata șomajului în zona euro sunt în scădere semnificativă

Inflația de bază, care exclude componentele volatile precum energia și alimentele, a înregistrat și ea un recul notabil în a cincea lună a anului, ajungând la 2,3% față de 2,7% în aprilie. Acest indicator este urmărit cu atenție de BCE (Banca Centrală Europeană) în luarea deciziilor de politică monetară, iar scăderea sa întărește așteptările privind o nouă reducere a dobânzii-cheie în cadrul ședinței programate pentru această săptămână, transmite Eurostat, preluat de Agerpres.

Detaliile structurale ale inflației indică o diminuare cu 3,6% a prețurilor la energie în ritm anual, în timp ce alimentele, băuturile alcoolice și tutunul s-au scumpit cu 3,3%. De asemenea, serviciile au înregistrat o creștere a prețurilor de 3,2%, semnalând că presiunile inflaționiste persistă în unele segmente ale economiei.

Pe fondul acestor evoluții, BCE ar putea adopta o a opta reducere consecutivă a ratei dobânzii de referință, în contextul în care scăderea prețurilor la energie, întărirea monedei euro și ritmul lent al creșterii economice justifică o politică monetară mai relaxată.

Rata șomajului în România: -5,7%

În paralel, Eurostat a raportat o scădere ușoară a ratei șomajului în zona euro, care a ajuns în aprilie la 6,2%, față de 6,3% în martie. La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas la un minim istoric de 5,8%. România a urmat aceeași tendință, cu o scădere de la 6,0% în martie la 5,7% în aprilie.

În cifre absolute, peste 12,9 milioane de europeni se aflau în șomaj în aprilie, dintre care 10,7 milioane în țările din zona euro. Cele mai mici rate ale șomajului au fost înregistrate în Cehia și Malta (2,7%), în timp ce Spania continuă să aibă cel mai ridicat nivel, de 10,9%.

Aceste date oferă BCE un context favorabil pentru ajustări suplimentare ale politicii monetare, deși rămân riscuri externe, precum tensiunile comerciale globale, care ar putea readuce presiuni inflaționiste în lunile următoare. Estimarea finală privind inflația în UE este așteptată pe 18 iunie.

Alte articole importante
BCE avertizează: scumpirea gazelor din Europa se poate transmite mai rapid în inflație
BCE avertizează: scumpirea gazelor din Europa se poate transmite mai rapid în inflație
Explozia prețurilor la gaze naturale pe piețele europene ar putea ajunge mai repede în facturile consumatorilor și, implicit, în rata inflației din zona euro, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE). Schimbările produse pe piața gazelor după criza energetică declanșată în 2022 au redus intervalul dintre variațiile prețurilor angro și efectele resimțite de consumatori. În același timp, […]
Bunăstarea românilor scade: aproape o treime spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an
Macroeconomie
Bunăstarea românilor scade: aproape o treime spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an
Percepția românilor asupra propriei bunăstări s-a deteriorat în ultimul an, iar presiunea financiară a devenit principalul obstacol în calea unei vieți mai bune. Aproape o treime dintre români afirmă că propria calitate a vieții a scăzut, în timp ce veniturile insuficiente, prețurile și taxele ridicate sunt indicate tot mai frecvent drept principalele dificultăți cu care […]
AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni
Macroeconomie
AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni
România ar putea intra, începând din această toamnă, într-o perioadă în care mai multe vulnerabilități economice, energetice, bugetare, climatice și sociale se pot manifesta simultan și se pot amplifica reciproc. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) identifică aproximativ 12 manifestări de criză care ar putea apărea în următoarele 12 luni. Evaluarea pornește de […]
Fed și Banca Angliei verifică expunerea băncilor la marile firme de tranzacționare după pierderile Jane Street
Economie mondială
Fed și Banca Angliei verifică expunerea băncilor la marile firme de tranzacționare după pierderile Jane Street
Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei au intensificat verificările privind relațiile dintre băncile globale și marile firme de tranzacționare, după pierderile masive suferite de Jane Street în urma turbulențelor provocate de fondul de hedging Situational Awareness. Informația a fost relatată de Financial Times, care citează persoane familiarizate cu situația. Cele două bănci centrale încearcă […]
Electricitatea pentru iarna europeană se scumpește puternic. Prețurile au cel mai mare avans de după criza din 2022
Macroeconomie
Electricitatea pentru iarna europeană se scumpește puternic. Prețurile au cel mai mare avans de după criza din 2022
Piețele europene de energie electrică transmit unul dintre cele mai puternice semnale de avertizare de la criza energetică din 2022, în condițiile în care sezonul rece se apropie, iar costurile energiei pentru livrare în timpul iernii au crescut semnificativ. Evoluția este alimentată în principal de scumpirea gazelor naturale și de dificultățile Europei de a-și reface […]
Propunere prezidențială: o piață regională comună pentru opt state din zona Carpaților
Economie mondială
Propunere prezidențială: o piață regională comună pentru opt state din zona Carpaților
Președintele Nicușor Dan a susținut, în cadrul Summitului Inițiativei Carpatice, dezvoltarea unei piețe regionale comune care să reunească cele opt state situate de-a lungul Munților Carpați. Șeful statului consideră că un astfel de proiect ar putea consolida cooperarea economică și conectivitatea dintre țările participante, într-un context regional în care infrastructura și investițiile strategice au un […]