Prima pagină » Ce urmări economice va avea aderarea Bulgariei la zona euro. De ce România nu a adoptat încă moneda europeană

Ce urmări economice va avea aderarea Bulgariei la zona euro. De ce România nu a adoptat încă moneda europeană

Ce urmări economice va avea aderarea Bulgariei la zona euro. De ce România nu a adoptat încă moneda europeană

Consiliul Fiscal al Bulgariei a reafirmat că aderarea Bulgariei la zona euro reprezintă o decizie solidă din punct de vedere economic și financiar, care va aduce beneficii atât cetățenilor bulgari, cât și întregii țări. Deși trecerea la moneda unică implică anumite ajustări practice, eliminarea riscului valutar, accesul la costuri mai mici de împrumut și stabilitatea macroeconomică sporită sunt așteptate să stimuleze investițiile și creșterea economică.

O analiză detaliată a Consiliului Fiscal al țării vecine evidențiază avantajele anticipate, provocările posibile și răspunde celor mai frecvente preocupări legate de inflație, suveranitate națională și obligațiile Bulgariei în cadrul Uniunii Economice și Monetare.

Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să adere la zona euro odată ce îndeplinesc criteriile necesare, cu excepția Danemarcei, care beneficiază de o clauză de excepție. În prezent, Bulgaria participă la Uniunea Economică și Monetară cu statut de derogare temporară.

Avantajele și efectele economice ale aderării

Pentru cetățeni și companii

  • Eliminarea riscului valutar și scăderea ratelor dobânzilor la credite.
  • Compararea mai facilă a prețurilor în interiorul zonei euro, ceea ce stimulează concurența și avantajează consumatorii.
  • Eliminarea costurilor de schimb valutar pentru călătorii în țările din zona euro.
  • Creșterea competitivității exportatorilor și importatorilor, care nu mai trebuie să suporte conversia valutară.
  • Economii estimate la peste 1 miliard de leva anual datorită evitării costurilor de conversie în comerțul exterior.
  • Creșterea încrederii investitorilor și acces mai facil și mai ieftin la piețele internaționale.
  • Acces la mecanismele de stabilitate ale zonei euro, precum Mecanismul European de Stabilitate (MES).
  • Participarea la politica monetară a zonei euro prin reprezentarea Băncii Naționale a Bulgariei (BNB) în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).
  • Reducerea cerințelor privind rezervele minime pentru băncile bulgare, ceea ce eliberează capital suplimentar pentru investiții.

Impactul asupra turismului și afacerilor

  • Creșterea turismului datorită unei monede mai stabile și unei identități europene consolidate.
  • Reducerea costurilor și facilitarea tranzacțiilor transfrontaliere pentru companii.
  • Creșterea competitivității și a ritmului de dezvoltare economică, generate de costuri mai mici și certitudini sporite pe piață.

Efecte macroeconomice

  • Creșterea așteptată a activității investiționale și facilitarea finanțării datoriilor publice și private.
  • Efect pozitiv de convergență: țări precum Croația, care au adoptat euro, au înregistrat îmbunătățiri ale ratingului de credit și o convergență mai rapidă a veniturilor.

Îngrijorările legate de inflație

Creșterile inflaționiste asociate cu adoptarea euro sunt, în general, minime. De exemplu, Croația a înregistrat o majorare de doar 0,2% în ianuarie 2023. Presiunile majore inflaționiste provin din factori externi, nu din schimbarea monedei. Impactul general al euro asupra inflației este estimat între 0,1 și 0,3 puncte procentuale în țările care au aderat recent.

Suveranitatea monetară

Politica monetară a Bulgariei este practic ancorată la euro încă din 1997, prin sistemul de consiliu valutar, ceea ce limitează acțiunile monetare independente. Adoptarea euro va marca trecerea de la o politică monetară națională la participarea efectivă în politica monetară colectivă a zonei euro. Bulgaria va beneficia astfel de accesul la MES și de o stabilitate financiară sporită.

Temeri legate de crizele din zona euro

Deși există îngrijorări, niciun stat membru al zonei euro nu a încercat să părăsească uniunea, iar euro rămâne una dintre cele mai stabile și de încredere monede la nivel global. Aderarea este așteptată să stimuleze reforme economice și sociale, să accelereze creșterea și să reducă inegalitățile.

Responsabilități fiscale și datorii

Calitatea de membru al zonei euro implică pentru Bulgaria o contribuție la MES de 833 milioane de euro, plătibilă în 12 ani. Participarea la regulile fiscale și la mecanismele de stabilitate nu înseamnă asumarea datoriilor altor țări, deoarece asistența MES este condiționată și reglementată.

Bulgaria va efectua o contribuție suplimentară de capital către BCE, estimată la aproximativ 102 milioane de euro, iar circa 960 milioane de euro din rezervele valutare vor fi transferate către BCE. Restul rezervelor vor rămâne în administrarea BNB, conform reglementărilor stricte privind activele. Rezervele fiscale vor rămâne sub controlul guvernului și vor fi utilizate pentru serviciul datoriei și nevoile bugetare.

Costuri unice și adaptarea la noua monedă

Costurile de conversie valutară sunt estimate la 500 milioane de leva (echivalentul a 0,3–0,5% din PIB), incluzând înlocuirea bancnotelor și monedelor de leva și adaptarea sistemelor bancare. Capitalul BNB va fi majorat la 1 miliard de euro printr-un fond special destinat acestui scop.

De ce România nu a adoptat încă moneda euro?

Deși România și Bulgaria au aderat simultan la Uniunea Europeană în 2007 și au parcurs împreună mai multe etape ale integrării europene, cele două țări merg acum pe căi diferite în procesul de aderare la zona euro.

Evaluarea Comisiei Europene: România nu îndeplinește criteriile

În iunie 2024, Comisia Europeană a publicat Raportul de convergență, care evaluează progresul statelor membre în vederea aderării la zona euro. România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile esențiale: stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzii pe termen lung. În plus, legislația națională nu este pe deplin compatibilă cu cerințele Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la integrarea juridică și independența băncii centrale.

Alte articole importante
Opincile românești, furate de Prada: Cum a ajuns tradiția locală să se vândă cu 1150 de euro
Opincile românești, furate de Prada: Cum a ajuns tradiția locală să se vândă cu 1150 de euro
Opincile românești au devenit sursa de inspirație pentru o pereche de pantofi Prada, vânduți online cu 1.150 de euro. Pantofii Prada și asemănarea cu opincile românești Celebra casă de modă italiană a lansat recent pantofii pentru femei, sub denumirea „Antiqued leather pumps”. Forma, textura și croiala seamănă vizibil cu opincile românești, ceea ce sugerează o […]
Startup-urile de apărare din Europa atrag capital străin
Startup-urile de apărare din Europa atrag capital străin
Startup-urile europene din apărare au atins un nivel record de investiții, depășind 5,2 miliarde de dolari. Acest lucru se întâmplă pe fondul creșterii bugetelor militare și a presiunilor NATO. Capital record pentru apărarea europeană Startup-urile europene din domeniul apărării au intrat într-o nouă etapă. Potrivit unui raport realizat de Dealroom și NATO Innovation Fund, investițiile […]
Londra devine capitala luxului în sezonul friguros
Londra devine capitala luxului în sezonul friguros
Londra începe să prindă culoare în UK, odată cu venirea toamnei. De la costume create pe Savile Row la ceaiuri inspirate din povești de spionaj, toamna și iarna aduce luxul. Londra de lux din sezonul rece Londra își dezvăluie adevărata personalitate în sezonul rece. Străzile victoriene, luminate de ghirlande festive, puburile cu lumânări aprinse și […]
Vremea extremă a generat pierderi record în economia globală
Vremea extremă a generat pierderi record în economia globală
Vremea extremă a generat pierderi directe și indirecte de peste 43 de miliarde de euro în economia globală. Cercetătorii avertizează că adevăratul cost se va resimți abia în anii următori. Vremea extremă și bilanțul pierderilor directe în economia globală Europa a traversat în vara 2025 una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani. Valurile […]
România importă cu 54% mai multă energie
România importă cu 54% mai multă energie
România atinge un nou record în ceea ce privește consumul de energie, arată datele INS. Importurile de energie au crescut accelerat, exporturile s-au intensificat, iar consumul casnic a urcat vizibil. Cum stă România la capitolul energie: importurile cresc, producția internă scade Institutul Național de Statistică a publicat luni datele privind balanța energetică pentru primele șapte […]
Criza tatălui absent lovește economic Africa de Sud
Criza tatălui absent lovește economic Africa de Sud
Lipsa tatălui este atât cauză, cât și efect al problemelor sociale și economice din Africa de Sud. Mai puțin de o treime dintre copiii afro trăiesc alături de tații lor biologici Africa de Sud se confruntă cu o criză de proporții, cu impact social ridicat. Mai puțin de o treime dintre copiii afro trăiesc alături […]