Consiliul Fiscal al Bulgariei a reafirmat că aderarea Bulgariei la zona euro reprezintă o decizie solidă din punct de vedere economic și financiar, care va aduce beneficii atât cetățenilor bulgari, cât și întregii țări. Deși trecerea la moneda unică implică anumite ajustări practice, eliminarea riscului valutar, accesul la costuri mai mici de împrumut și stabilitatea macroeconomică sporită sunt așteptate să stimuleze investițiile și creșterea economică.
O analiză detaliată a Consiliului Fiscal al țării vecine evidențiază avantajele anticipate, provocările posibile și răspunde celor mai frecvente preocupări legate de inflație, suveranitate națională și obligațiile Bulgariei în cadrul Uniunii Economice și Monetare.
Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să adere la zona euro odată ce îndeplinesc criteriile necesare, cu excepția Danemarcei, care beneficiază de o clauză de excepție. În prezent, Bulgaria participă la Uniunea Economică și Monetară cu statut de derogare temporară.
Pentru cetățeni și companii
Creșterile inflaționiste asociate cu adoptarea euro sunt, în general, minime. De exemplu, Croația a înregistrat o majorare de doar 0,2% în ianuarie 2023. Presiunile majore inflaționiste provin din factori externi, nu din schimbarea monedei. Impactul general al euro asupra inflației este estimat între 0,1 și 0,3 puncte procentuale în țările care au aderat recent.
Politica monetară a Bulgariei este practic ancorată la euro încă din 1997, prin sistemul de consiliu valutar, ceea ce limitează acțiunile monetare independente. Adoptarea euro va marca trecerea de la o politică monetară națională la participarea efectivă în politica monetară colectivă a zonei euro. Bulgaria va beneficia astfel de accesul la MES și de o stabilitate financiară sporită.
Deși există îngrijorări, niciun stat membru al zonei euro nu a încercat să părăsească uniunea, iar euro rămâne una dintre cele mai stabile și de încredere monede la nivel global. Aderarea este așteptată să stimuleze reforme economice și sociale, să accelereze creșterea și să reducă inegalitățile.
Calitatea de membru al zonei euro implică pentru Bulgaria o contribuție la MES de 833 milioane de euro, plătibilă în 12 ani. Participarea la regulile fiscale și la mecanismele de stabilitate nu înseamnă asumarea datoriilor altor țări, deoarece asistența MES este condiționată și reglementată.
Bulgaria va efectua o contribuție suplimentară de capital către BCE, estimată la aproximativ 102 milioane de euro, iar circa 960 milioane de euro din rezervele valutare vor fi transferate către BCE. Restul rezervelor vor rămâne în administrarea BNB, conform reglementărilor stricte privind activele. Rezervele fiscale vor rămâne sub controlul guvernului și vor fi utilizate pentru serviciul datoriei și nevoile bugetare.
Costurile de conversie valutară sunt estimate la 500 milioane de leva (echivalentul a 0,3–0,5% din PIB), incluzând înlocuirea bancnotelor și monedelor de leva și adaptarea sistemelor bancare. Capitalul BNB va fi majorat la 1 miliard de euro printr-un fond special destinat acestui scop.
Deși România și Bulgaria au aderat simultan la Uniunea Europeană în 2007 și au parcurs împreună mai multe etape ale integrării europene, cele două țări merg acum pe căi diferite în procesul de aderare la zona euro.
În iunie 2024, Comisia Europeană a publicat Raportul de convergență, care evaluează progresul statelor membre în vederea aderării la zona euro. România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile esențiale: stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzii pe termen lung. În plus, legislația națională nu este pe deplin compatibilă cu cerințele Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la integrarea juridică și independența băncii centrale.