BNR ia primele decizii de politică monetară după „aterizarea forțată” a leului: „Impact major asupra lichidităţii şi ratelor dobânzilor”

Banca Națională a României (BNR) a luat vineri primele decizii de politică monetară după episodul „șoc” al prăbușirii leului în raport cu euro de săptămâna trecută. Moneda națională a pierdut pragul de 5 lei/ euro și a înregistrat, succesiv, cinci zile de recorduri negative după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale. Oficialii BNR au recunoscut, la acel moment, eforturile uriașe făcute de banca centrală pentru a menține cursul. Astăzi, BNR comunică oficial principalele provocări la adresa stabilității financiare în contextul „tensiunilor politice în creștere” din ultimele săptămâni.

BNR a transmis un semnal de stabilitate după ședința de politică monetară de vineri. Astfel, banca centrală a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an. De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, în cea de-a patra şedinţă de politică monetară din 2025.

BNR: „ieşirile de capital au crescut semnificativ”

În același timp, banca centrală a transmis, într-un comunicat, că “ieşirile de capital care au crescut semnificativ” după tensiunile politice, cu efect asupra lichidităţii şi dobânzilor de pe piaţa monetară, asupra rezervelor valutare ale României şi a cursului de schimb al leului.

Criza petrolului schimbă rutina zilnică: munca de acasă, soluția propusă la nivel global

22:03

România, dependentă de mașinile second-hand din Uniunea Europeană. Riscurile cresc odată cu importurile masive

21:04

“Perioada electorală prelungită şi tensiunile politice în creştere au inversat mişcările de capital de pe piaţa financiară locală. În ultima perioadă, ieşirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidităţii şi ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară, precum şi asupra raportului cerere-ofertă pe piaţa valutară, a rezervelor valutare ale României şi a cursului de schimb al leului”, scrie BNR în comunicatul transmis după şedinţa de politica monetară de astăzi.

În piaţa financiară au apărut estimări legate de costul crizei politice şi cât ar fi cheltuit banca centrală ca să apere leul şi să evite o depreciere mai puternică. Analiştii de la Erste estimează că, în ultima săptămână, BNR a cheltuit probabil aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele sale valutare pentru a susţine leul. În opinia lor, nivelul critic actual al cotaţiei leu/euro pentru BNR pare a fi 5,15, cursul valutar stabilizându-se la aproximativ 5,12 lei/euro.

„Condițiile de pe piața financiară puternic afectate de contextul electoral”

Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

„Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale”, a mai transmis BNR.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază și al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Ea va descrește apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând ulterior relativ constantă, conform estimării BNR.

Boardul BNR s-a întrunit vineri pentru cea de-a patra şedinţă de politică monetară din anul 2025 după ce în ianuarie, februarie şi aprilie a menţinut dobânda-cheie, iar în anul 2024 au fost operate doar două reduceri ale ratei, până la 6,5%, de la 7% în 2023.