Conform datelor oficiale publicate recent de Eurostat, România a înregistrat în aprilie 2025 cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 4,9%. Această cifră confirmă tendința din ultimele luni, România menținându-se în fruntea clasamentului inflației la nivel european.
În zona euro, rata anuală a inflației a rămas stabilă în aprilie, la 2,2%, la fel ca în luna martie 2025, în scădere ușoară față de 2,4% în aprilie 2024. La nivelul întregii Uniuni Europene, inflația anuală a fost de 2,4% în aprilie 2025, în scădere față de 2,5% în martie și de 2,6% în aprilie 2024.
Cele mai scăzute rate anuale de inflație au fost raportate în Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%). Pe de altă parte, după România (4,9%), cele mai ridicate inflații s-au înregistrat în Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%).
România a fost în topul inflației în Uniunea Europeană și în anul precedent, deținând această poziție timp de zece luni consecutive, din martie până în decembrie 2024. În ianuarie și februarie 2025, Ungaria a preluat temporar această poziție, însă în martie România a revenit pe primul loc, cu o inflație de 5,1%.
Datele Institutului Național de Statistică arată că în perioada aprilie 2024 – aprilie 2025, în România, prețurile serviciilor au crescut cu 6,83%, alimentele cu 5,57%, iar mărfurile nealimentare cu 3,53%. Singurele scăderi de prețuri au fost înregistrate la zahăr (-6,00%) și cartofi (-4,38%).
În aprilie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+1,80 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,15 pp) și energie (-0,35 pp).
Conform prognozei actualizate, rata anuală a inflației IPC este așteptată să fluctueze ușor pe termen scurt, cu o majorare marginală în trimestrul II, până la 5,1 la sută în luna iunie 2025, nivel anticipat și în luna septembrie, scrie BNR în raportul asupra inflației.
Indicatorul își va relua tendința descendentă începând din trimestrul IV, urmând să atingă 4,6 la sută în luna decembrie 2025 și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2026. Ulterior, rata anuală a inflației va rămâne relativ stabilă, situându-se în jumătatea superioară a intervalului țintei. Valoarea prognozată pentru sfârșitul anului 2026 este de 3,4 la sută, mai preconizează Banca Centrală.
În contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică la 30 iunie a.c., prognoza include ipoteza unei majorări cu 15 la sută a acestora în luna iulie, care este însă grevată de riscuri în sens ascendent.
Comparativ cu prognoza publicată în Raportul asupra inflației din luna februarie, rata anuală a inflației IPC se situează la valori mai ridicate pe tot intervalul de proiecție, cu excepția trimestrului II 2025. Revizuirile sunt de +0,8 puncte procentuale în decembrie 2025 și de +0,3 la finele anului viitor.
Contribuții mai ridicate sunt prognozate pentru inflația de bază, pe tot intervalul proiecției, și energia electrică, în a doua jumătate a anului curent și prima jumătate a celui viitor, parțial contrabalansate în 2025 de inflația mai redusă a combustibililor. În pofida acestor revizuiri ascendente, balanța riscurilor este evaluată a rămâne orientată în sensul unor abateri în sus ale ratei inflației de la valorile prognozate în scenariul de bază, mai menționează BNR în raportul de azi.