INS: România avea în 2023 cel mai scăzut nivel din UE la preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice

România avea în 2023 cel mai scăzut nivel din UE la preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice şi avea cele mai mici preţuri dintre ţările UE la articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţe, arată datele publicate pe 17 ianuarie de Institutul Național de Statistică (INS).

România avea în 2023 cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru alimente şi băuturi nealcoolice (75% din media UE) urmată de Polonia şi Slovacia (82%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (123%), având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse. Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat date privind puterea de cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene la nivelul anului 2023.

Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024. De asemenea, România avea cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (72%), urmată de Bulgaria (74%).

Alexandru Petrescu: Prosperitatea României depinde de competență, încredere și cooperare

12:08

42 dintre cele 43 de agenții ale UE au trecut auditul Curții de Conturi Europene. Institutul pentru Inovare și Tehnologie, singura excepție

10:22

Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE).

INS precizează că acestea suunt rezultatele privind Puterea de Cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene.

”Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024, atât pe baza preţurilor de consum colectate de ţările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de ţări europene, cât şi pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB şi a altor informaţii de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007”, arată INS.

Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2023, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca şi respectiv, 59 euro în Bulgaria.

Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE).

În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Danemarca (45% peste media UE), urmată de Irlanda (37% peste media UE), Luxemburg (34% peste media UE) şi Finlanda (24% peste media UE).

Potrivit comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (75%) urmată de Polonia şi Slovacia (82%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (123%) , având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse.

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (69%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (82%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (38%), urmată de Polonia, pentru grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” (77%) şi de către Croaţia pentru grupa „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (44%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupele „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (130%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (189%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” (208%).

România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (72%), urmată de Bulgaria (74%).

Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (71%) şi servicii de cazare şi restaurante (52%) iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa „Recreere şi cultură” (64%).

Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (125%), „Transport” (126%), „Recreere şi cultură“ (137%) precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (152%).

România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% faţă de media Uniunii Europene, urmată de Polonia şi Ungaria cu 77% faţă de media UE.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 137%. Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.