Prima pagină » INS: România avea în 2023 cel mai scăzut nivel din UE la preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice

INS: România avea în 2023 cel mai scăzut nivel din UE la preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice

INS: România avea în 2023 cel mai scăzut nivel din UE la preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice
Nou record pentru piața bunurilor de larg consum din România: creștere de 11% într-un an

România avea în 2023 cel mai scăzut nivel din UE la preţurile pentru alimente şi băuturi nealcoolice şi avea cele mai mici preţuri dintre ţările UE la articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţe, arată datele publicate pe 17 ianuarie de Institutul Național de Statistică (INS).

România avea în 2023 cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru alimente şi băuturi nealcoolice (75% din media UE) urmată de Polonia şi Slovacia (82%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (123%), având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse. Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat date privind puterea de cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene la nivelul anului 2023.

Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024. De asemenea, România avea cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (72%), urmată de Bulgaria (74%).

Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE).

INS precizează că acestea suunt rezultatele privind Puterea de Cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene.

”Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024, atât pe baza preţurilor de consum colectate de ţările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de ţări europene, cât şi pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB şi a altor informaţii de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007”, arată INS.

Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2023, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca şi respectiv, 59 euro în Bulgaria.

Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE).

În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Danemarca (45% peste media UE), urmată de Irlanda (37% peste media UE), Luxemburg (34% peste media UE) şi Finlanda (24% peste media UE).

Potrivit comunicatului Eurostat, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (75%) urmată de Polonia şi Slovacia (82%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (123%) , având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse.

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (69%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (82%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (38%), urmată de Polonia, pentru grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” (77%) şi de către Croaţia pentru grupa „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (44%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupele „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (130%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (189%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupa „Băuturi alcoolice şi tutun” (208%).

România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (72%), urmată de Bulgaria (74%).

Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (71%) şi servicii de cazare şi restaurante (52%) iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa „Recreere şi cultură” (64%).

Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (125%), „Transport” (126%), „Recreere şi cultură“ (137%) precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (152%).

România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% faţă de media Uniunii Europene, urmată de Polonia şi Ungaria cu 77% faţă de media UE.

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 137%. Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă.

 

Alte articole importante
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Românii racordați la rețelele de gaze naturale vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de tarife mai mici pentru serviciul de distribuție, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul pachet de tarife reglementate aplicabile la nivel național. Decizia vizează cei 27 de operatori de distribuție licențiați din România și […]
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
Tehnologie
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
România este pe cale să devină cea mai importantă țară europeană pentru infrastructura dezvoltată de compania lui Elon Musk, potrivit unui anunț făcut de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu. Oficialul a susținut că investițiile realizate deja de SpaceX în România se ridică la zeci de milioane de euro […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]