Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro

Deficitul de cont curent al balanței de plăți a României a crescut la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, de la 15,707 miliarde de euro în perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

Creșterea deficitului arată că România continuă să consume și să importe mai mult decât reușește să acopere prin veniturile externe, chiar dacă unele componente ale balanței externe au avut evoluții favorabile.

Serviciile au compensat parțial deficitul comercial

În structura contului curent, balanța bunurilor a consemnat un deficit cu 88 de milioane de euro mai mare decât în primele șapte luni din 2025.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

O evoluție pozitivă a fost înregistrată în cazul serviciilor, unde excedentul a crescut cu 680 de milioane de euro. Îmbunătățirea acestei componente a contribuit la limitarea creșterii deficitului extern.

Presiunile au fost însă mai mari în cazul veniturilor primare. Deficitul acestei componente s-a majorat cu 773 de milioane de euro. În același timp, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent cu 402 milioane de euro mai mic decât în perioada similară a anului trecut.

Per ansamblu, aceste evoluții au dus deficitul de cont curent la un nivel mai ridicat decât cel înregistrat în primele șapte luni din 2025.

Investițiile străine directe s-au prăbușit

Un semnal important pentru economia românească este evoluția investițiilor directe ale nerezidenților. În perioada ianuarie-iulie 2026, acestea au însumat doar 1,127 miliarde de euro, față de 4,915 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Din totalul investițiilor străine directe, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 1,407 miliarde de euro. În schimb, creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 280 de milioane de euro.

Diferența față de nivelul din 2025 este semnificativă și arată o diminuare puternică a fluxurilor de capital străin către economia locală.

Datoria externă a crescut cu 6,4 miliarde de euro

În paralel cu deteriorarea deficitului de cont curent, România a acumulat și o datorie externă mai mare. Datoria externă totală a crescut cu 6,416 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului, ajungând la 234,879 miliarde de euro la 31 iulie 2026.

Cea mai mare parte este reprezentată de datoria pe termen lung, care a ajuns la 182,210 miliarde de euro și reprezintă 77,6% din total. Față de sfârșitul anului 2025, aceasta a crescut cu 1,1%.

Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 52,669 miliarde de euro, respectiv 22,4% din total, după o creștere de 9,4% față de 31 decembrie 2025.

Rezervele acoperă mai puțin din datoria pe termen scurt

Datele BNR indică și o diminuare a gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare. La 31 iulie 2026, rezervele valutare ale BNR acopereau 91,4% din datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală. La sfârșitul anului trecut, nivelul era de 104,4%.

În același timp, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut ușor, de la 6 luni la 31 decembrie 2025 la 5,7 luni la 31 iulie 2026. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,7% în primele șapte luni ale acestui an, față de 18,4% în 2025.