România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13

România a importat în 2025 din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent. În schimb, exporturile românești către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la circa 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și citate de Mediafax.

Diferența dintre cele două fluxuri comerciale a generat un deficit de aproximativ 8,4 miliarde de euro în relația cu China, cu circa 1,27 miliarde de euro peste nivelul din 2024. Astfel, importurile României din China au fost de 12,7 ori mai mari decât exporturile către această țară, față de un raport de 10,9 la 1 în anul precedent.

China generează aproape un sfert din deficitul comercial al României

Dezechilibrul este semnificativ și raportat la comerțul exterior în ansamblu. România a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de 32,74 miliarde de euro.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

Prin urmare, deficitul înregistrat în relația cu China, de aproximativ 8,4 miliarde de euro, reprezintă aproape un sfert din întregul deficit comercial al României, conform datelor INS.

Situația este cu atât mai relevantă cu cât deficitul comercial total al țării s-a redus ușor în 2025. Exporturile României au crescut cu 4,2%, până la 96,6 miliarde de euro, în timp ce importurile au avansat cu 2,6%, până la 129,35 miliarde de euro.

În relația cu China, evoluția a fost însă opusă: exporturile românești au stagnat, în timp ce importurile au crescut cu peste 16%.

Echipamentele, utilajele și electronicele domină importurile

Deși produsele comandate de consumatori de pe platformele chinezești precum Temu sau alte marketplace-uri sunt cea mai vizibilă parte a fenomenului, structura importurilor arată că dezechilibrul este în principal unul industrial.

Trei mari categorii de produse au însumat în 2025 aproximativ 5,04 miliarde de euro, adică 55% din totalul importurilor României din China.

Pe primul loc s-au aflat echipamentele electrice, cu aproximativ 1,87 miliarde de euro, urmate de mașini și utilaje, cu 1,6 miliarde de euro, și calculatoare și produse electronice, cu 1,57 miliarde de euro.

România a mai importat din China produse pentru construcții metalice în valoare de aproximativ 707 milioane de euro, precum și cantități importante de cauciuc și mase plastice, produse chimice, autovehicule, textile și produse metalurgice.

Importurile de automobile chinezești au însumat, separat, aproximativ 345 de milioane de euro.

Ce reușește România să vândă pe piața chineză

În sens invers, exporturile românești către China sunt mult mai reduse.

Cea mai importantă categorie de produse exportate în 2025 a fost reprezentată de lemn și produse din lemn, cu aproximativ 118 milioane de euro.

Au urmat calculatoarele și produsele electronice, cu 115 milioane de euro, echipamentele electrice, cu 109 milioane de euro, mașinile și utilajele, cu 96 de milioane de euro, și produsele metalurgice, cu 68 de milioane de euro.

Structura schimburilor comerciale evidențiază o asimetrie importantă. România exportă către China în special resurse, componente și bunuri intermediare, în timp ce importă volume mult mai mari de produse industriale, tehnologice și finite.

În plus, în 2025 exporturile românești către China au scăzut cu 0,6%, în timp ce importurile au crescut cu 16,2%. Această evoluție a dus la adâncirea rapidă a deficitului bilateral.

De ce cresc importurile din China

Fenomenul nu este unul specific României. El face parte dintr-o transformare mai amplă a comerțului mondial.

China dispune de o capacitate industrială foarte mare, iar încetinirea cererii interne și supracapacitatea din anumite sectoare determină companiile chineze să caute piețe externe.

În același timp, restricțiile și barierele comerciale introduse de Statele Unite au contribuit la orientarea producătorilor chinezi către alte piețe, Europa devenind una dintre principalele destinații.

Comisia Europeană a atras atenția asupra mai multor probleme existente în relația comercială cu China, printre care lipsa reciprocității, condițiile de concurență inegale și efectele sprijinului acordat de Beijing anumitor industrii.

La nivelul Uniunii Europene, importurile din China au ajuns în 2025 la 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile europene către piața chineză au fost de 199,6 miliarde de euro.

Rezultatul a fost un deficit comercial european de aproape 360 de miliarde de euro. În același an, importurile UE din China au crescut cu 6,4%, în timp ce exporturile europene către China au scăzut cu 6,5%.

Dezechilibrul comercial a revenit astfel pe agenda politică de la Bruxelles, oficialii europeni cerând Beijingului măsuri pentru reducerea diferenței dintre importuri și exporturi.

Un deficit comercial nu înseamnă automat o pierdere economică

Dimensiunea deficitului cu China este importantă, dar cifra trebuie interpretată cu atenție.

Nu toate importurile reprezintă produse de consum. O parte semnificativă este formată din utilaje, echipamente și componente utilizate de companiile românești în investiții, producție sau infrastructură.

Prin urmare, un deficit comercial bilateral nu reprezintă, în sine, dovada unei pierderi economice pentru România.

Problema apare atunci când dezechilibrul devine persistent și se adâncește, în timp ce exporturile românești nu reușesc să țină pasul. În acest caz, una dintre vulnerabilități este capacitatea redusă a companiilor românești de a intra pe piețe externe mari și competitive, inclusiv pe piața chineză.

Produsele agroalimentare, o posibilă oportunitate

Unul dintre domeniile în care România ar putea încerca să își extindă exporturile către China este sectorul agroalimentar.

China a deschis accesul pentru anumite produse lactate românești, ceea ce permite companiilor eligibile să exporte produse precum brânzeturi, lapte praf și produse din zer, provenite din lapte de vacă, oaie sau capră.

Există, de asemenea, oportunități pentru exporturile de cereale și pentru anumite produse procesate din carne de porc.

Aceste piețe pot contribui la diversificarea exporturilor românești, însă chiar și o creștere semnificativă a livrărilor agroalimentare ar avea nevoie de timp și de volume importante pentru a diminua un deficit bilateral de 8,4 miliarde de euro.

Miza este creșterea valorii adăugate a exporturilor

România nu poate reduce rapid dezechilibrul comercial cu China doar prin limitarea importurilor. O strategie mai sustenabilă presupune creșterea competitivității companiilor românești și dezvoltarea unor produse cu valoare adăugată mai mare.

Datele din 2025 arată că România cumpără din China mult mai mult decât reușește să vândă. Iar diferența s-a mărit într-un singur an cu peste un miliard de euro.