Germania își propune să recupereze teren în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și să devină o „națiune suverană a IA” până în 2030, însă planul pregătit de guvern nu clarifică deocamdată sursele de finanțare. Strategia include 18 măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de calcul, consolidarea industriei semiconductorilor, extinderea utilizării IA în companii și automatizarea administrației publice.
Următoarele 12-18 luni vor fi decisive pentru stabilirea direcției, potrivit unui raport elaborat de grupul de lucru guvernamental pentru inteligență artificială și obținut de publicația Politico înainte de prezentarea sa oficială, programată luni, la Berlin. Documentul urmează să fie înaintat Consiliului Național de Securitate și prezentat în cadrul unui summit dedicat inteligenței artificiale.
Obiectivul Berlinului este reducerea decalajului față de principalele centre mondiale de dezvoltare a IA, în special cele din Statele Unite și China, concomitent cu consolidarea autonomiei tehnologice europene. Germania vrea să aibă acces la cele mai performante modele disponibile la nivel internațional, dar și să sprijine dezvoltarea unor alternative europene.
Strategia prevede intensificarea colaborării cu parteneri considerați apropiați din punct de vedere al viziunii tehnologice, în special Franța și Canada. Autorii raportului susțin că aceste parteneriate ar trebui să contribuie la dezvoltarea ecosistemului german de inteligență artificială și la asigurarea unui acces cât mai independent la tehnologiile relevante.
Documentul menționează și cooperarea între statele europene, inclusiv cu compania franceză de inteligență artificială Mistral. Berlinul urmărește astfel să combine accesul la modele dezvoltate la nivel internațional cu susținerea unor furnizori și soluții tehnologice europene.
În paralel, conceptul „AI made in Germany” ar urma să se diferențieze prin specializarea în aplicații industriale. Germania vrea să valorifice avantajele sectorului său manufacturier și să dezvolte modele de inteligență artificială adaptate unor procese și activități economice specifice.
Raportul pune accent pe sisteme inovatoare de producție, care să folosească IA pentru creșterea productivității, îmbunătățirea calității și optimizarea proceselor industriale. Utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale și a roboticii bazate pe IA ar putea, potrivit documentului, să ofere un control mai bun asupra sistemelor industriale complexe.
Pentru a accelera dezvoltarea pieței, guvernul german intenționează să acționeze ca un „client ancoră strategică”. Mai exact, autoritățile ar urma să utilizeze contractele publice și proiectele-pilot pentru a facilita intrarea furnizorilor europeni de inteligență artificială pe piață și pentru a crea cerere pentru soluțiile dezvoltate în regiune.
Planul include și extinderea strategică a infrastructurii de calcul necesare aplicațiilor de IA, precum și conectarea acesteia într-un ecosistem european. O altă direcție importantă este consolidarea lanțului valoric al semiconductorilor, componente esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea sistemelor avansate de inteligență artificială.
Guvernul urmărește, de asemenea, creșterea capacității centrelor de date destinate IA din Germania cu 300% față de nivelul din 2025. Extinderea infrastructurii este considerată o condiție importantă pentru dezvoltarea unor modele și aplicații care necesită resurse mari de calcul.
Strategia stabilește și ținte concrete privind adoptarea inteligenței artificiale până în 2030. Guvernul vrea ca cel puțin 80% dintre companiile mari și 55% dintre întreprinderile mici și mijlocii să utilizeze IA în activitatea lor.
În sectorul public, obiectivul este ca 90% dintre agențiile federale să aibă cel puțin o aplicație de inteligență artificială utilizată efectiv în producție. Documentul prevede și folosirea agenților AI pentru pregătirea proceselor administrative de la un capăt la altul și, acolo unde cadrul legal permite, pentru finalizarea lor prin automatizare completă.
Grupul de lucru care a elaborat raportul a fost înființat în iunie, cu scopul de a coordona mai eficient inițiativele privind inteligența artificială derulate de mai multe ministere.
În pofida obiectivelor ambițioase, raportul nu oferă încă răspunsuri clare privind resursele financiare necesare implementării strategiei. Documentul precizează explicit că măsurile propuse nu reprezintă decizii de finanțare și nu anticipează rezultatul viitoarelor proceduri bugetare. Această limitare lasă deschisă una dintre întrebările esențiale pentru punerea în practică a planului: în ce măsură guvernul va aloca fondurile necesare pentru infrastructură, cercetare și sprijinirea companiilor tehnologice.
Germania încearcă astfel să își consolideze poziția într-un domeniu în care Statele Unite și China au deja un avans important. Strategia combină dezvoltarea capacităților interne cu parteneriate europene și internaționale, dar succesul obiectivului pentru 2030 va depinde nu doar de direcțiile stabilite, ci și de finanțarea și implementarea efectivă a celor 18 măsuri.