Inteligența artificială este deja utilizată de numeroase firme din România, însă în majoritatea cazurilor rămâne un instrument folosit ocazional, fără integrare în procesele interne și fără reguli clare de utilizare. Un studiu realizat pe 1.003 companii arată că 61,7% dintre firmele cu cel puțin zece angajați folosesc IA într-o formă sau alta, dar numai 13,5% o utilizează regulat, iar 3,3% au integrat-o efectiv în activitatea organizației. Principala barieră nu pare să fie dimensiunea companiei, ci nivelul de digitalizare și capacitatea de a investi în tehnologii noi.
Cercetarea „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?” a fost realizată de MIA, în perioada 30 iunie – 28 iulie 2026, la comanda Edge Institute și a Confederației Patronale Concordia. Rezultatele apar într-un context în care datele Eurostat plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința utilizării inteligenței artificiale de către întreprinderi, cu o rată de 5,2%. Diferența dintre statistica oficială și rezultatele sondajului sugerează că firmele românești folosesc IA mai mult decât indică datele europene, dar nu neapărat într-un mod sistematic sau la nivelul întregii organizații.
În numeroase companii, utilizarea IA se rezumă la activitatea individuală a unui angajat care folosește un chatbot pentru redactarea unor texte sau pentru alte sarcini punctuale. În lipsa unor proceduri, a instruirii angajaților și a integrării în fluxurile de lucru, aceste utilizări nu se transformă automat în câștiguri consistente de productivitate.
Răspândirea limitată în interiorul organizațiilor este ilustrată și de faptul că, în 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.
Pregătirea instituțională este, la rândul său, redusă. Doar 20% dintre companii au implementat măsuri de formare a angajaților în domeniu, 26% au adoptat măsuri privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, iar 15% consideră această tehnologie o componentă importantă a strategiei de afaceri.
Studiul arată și că firmele care folosesc IA doar ocazional au cele mai puține reguli interne privind utilizarea sa. Astfel, adoptarea tehnologiei nu este însoțită întotdeauna de măsuri de pregătire și control care să permită folosirea ei consecventă.
Unul dintre principalele rezultate ale cercetării este legătura strânsă dintre infrastructura digitală și utilizarea inteligenței artificiale.
În firmele care nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale analizate, rata de utilizare a IA este de 33%. În cazul companiilor care folosesc cel puțin trei astfel de instrumente, procentul ajunge la 91% — o diferență de 58 de puncte procentuale.
Prin comparație, decalajul dintre firmele mici și cele mari este de 25 de puncte procentuale. Rezultatele sugerează că dimensiunea companiei nu explică singură diferențele de adoptare: contează în mod deosebit existența unei infrastructuri digitale care să permită integrarea noilor tehnologii.
Lipsa acestei infrastructuri este una dintre principalele vulnerabilități identificate de studiu. Aproximativ 46% dintre firme nu utilizează niciunul dintre cele opt instrumente digitale analizate. În rândul companiilor cu 10-25 de angajați, proporția urcă la 55%, în timp ce în cazul firmelor mari scade la numai 3%.
Diferențele se observă și în utilizarea regulată a IA. Doar 4% dintre firmele fără instrumente digitale folosesc tehnologia în mod regulat, comparativ cu 38,5% dintre cele care utilizează cel puțin trei instrumente digitale.
Un exemplu evidențiat de cercetare este comparația dintre o firmă mijlocie fără instrumente digitale, unde rata utilizării IA este de 29%, și o firmă mică, dar dotată cu cel puțin trei instrumente digitale, unde aceasta ajunge la 91%.
Intențiile de investiție reflectă același decalaj. Aproximativ 30% dintre firmele analizate intenționează să investească în inteligență artificială. Proporția variază însă puternic în funcție de nivelul de digitalizare: de la 6% în cazul companiilor fără instrumente digitale la 75% în rândul celor care folosesc cel puțin cinci.
Pentru 78% dintre firmele care intenționează să investească în IA, finanțarea externă reprezintă o nevoie identificată.
Potrivit studiului, accesul la resurse financiare este o problemă importantă pentru companiile românești. Doar aproximativ 10% dintre acestea au acces la finanțare bancară, față de o medie europeană estimată la 20%-30%.
În prezent, există 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și un grant al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare care acoperă 70% din costul consultanței pentru digitalizare. Aceste mecanisme ajung însă mai ales la companiile care pot accesa credite, ceea ce limitează posibilitatea firmelor cu resurse reduse de a investi în tehnologii noi.
Autorii studiului avertizează că instrumentele publice de sprijin fie se apropie de termenul-limită, fie nu acoperă suficient de larg nevoile companiilor.
Schema „Digitalizarea IMM-urilor”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, are termenul de plată stabilit pentru 30 octombrie 2026. Continuarea programului, fie în forma actuală, fie printr-o schemă recalibrată, necesită identificarea unei noi surse de finanțare.
Alte programe sunt orientate mai ales către cercetare și inovare. Potrivit cercetării, 58% dintre apelurile POCIDIF pentru 2026 sunt asociate acestor domenii. Totodată, singura linie de finanțare care menționează explicit adoptarea tehnologiilor avansate este rezervată întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor, cu un grant minim de 200.000 de euro.
Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 prevede vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică de către IMM-uri. La momentul prezentării studiului, bugetul și calendarul acestui program nu erau încă precizate.
Miza adoptării IA este legată direct de productivitate și competitivitate. Studiul arată că, în firmele europene, utilizarea inteligenței artificiale este asociată cu o creștere de aproximativ 4% a productivității muncii, fără reducerea numărului de angajați.
Pentru companiile românești care nu folosesc încă sistematic această tehnologie, autorii estimează un cost de oportunitate orientativ de aproximativ 32 de miliarde de lei anual. Valoarea indică potențialul economic al adoptării mai ample a IA, nu o pierdere bugetară efectivă deja înregistrată.
Cercetarea mai arată că firmele care utilizează deja IA tind să aibă mai multe cunoștințe, măsuri de formare și planuri de investiții. În schimb, companiile care nu folosesc tehnologia o consideră mai frecvent irelevantă pentru activitatea lor și percep bariere mai mari în calea adoptării.
Concluzia autorilor este că digitalizarea de bază trebuie să preceadă sau să însoțească extinderea utilizării inteligenței artificiale. Fără instrumente digitale, competențe și finanțare, IA riscă să rămână un ajutor individual și ocazional, în loc să devină un instrument de creștere a productivității la nivelul întregii companii.