Într-o țară europeană, vârsta de pensionare va urca până la 70 de ani

Într-o măsură fără precedent, o țară europeană a adoptat o lege prin care vârsta de pensionare va fi crescută treptat până la 70 de ani, devenind una dintre cele mai ridicate din lume.

Justificată de autorități prin presiunea pe sistemul de pensii și îmbătrânirea populației, măsura stârnește o serie de dezbateri aprinse și de nemulțumiri sociale.

Vârsta de pensionare crește la 70 de ani în Danemarca

Fotografii: Freepik

Chisăliță: Decizia privind repornirea Unității 2 de la Cernavodă va fi luată luni. Dunărea trebuie să mai crească cu 10-15 centimetri

15:55

Creditorii au aprobat vânzarea combinatului Liberty Galați și a secției Tubular. Prețul de pornire: 200 de milioane de euro

13:51, 07 Nov 2026

Parlamentul danez a adoptat cu majoritate de voturi o lege prin care vârsta de pensionare va crește treptat, urmând să ajungă la 70 de ani până în 2040. Măsura se aplică tuturor persoanelor născute după data de 31 decembrie 1970. Din 2006, Danemarca a legat vârsta oficială de pensionare de speranța de viață și a revizuit-o la fiecare cinci ani. În prezent, aceasta este de 67 de ani, dar va crește la 68 de ani până în 2030, la 69 de ani până în 2035 și la 70 de ani până în 2040.

Noua lege a generat, însă, un val de nemulțumiri în rândul cetățenilor. Sondajele arată că 75% dintre angajați se opun creșterii vârstei de pensionare, mai ales cei din domenii care implică muncă fizică intensă. Aceștia consideră măsura inechitabilă și dificil de aplicat din punct de vedere social și medical.

Chiar și premierul social-democrat Mette Frederiksen a criticat creșterea automată a vârstei de pensionare, declarând că „nu poți continua să spui că oamenii trebuie să muncească un an în plus la fiecare cinci ani”, informează cotidianul britanic The Telegraph.

Ce spun economiștii

Cu toate acestea, economiștii subliniază faptul că îmbătrânirea populației și presiunea pe sistemul public de pensii obligă statul să ia astfel de măsuri. „Între partidele politice există un consens referitor la necesitatea creșterii vârstei de pensionare de stat pentru a putea face față creșterii costurilor sistemului de pensii”, a declarat Heidi Karjalainen, economist la Institutul pentru Studii Fiscale.

„Când îi întrebăm pe lucrători, 75% dintre ei se declară împotriva creșterii vârstei de pensionare. Nu putem continua să creștem vârsta de pensionare la nesfârșit pentru că devine nerealist ca angajații să lucreze atât de mult timp”, spune Damoun Ashournia, economist-șef la Confederația Sindicală Daneză.

În prezent, pensia medie în Danemarca este de 2.417 de euro pe lună. Aceasta combină beneficiile de stat cu scheme private, ceea ce oferă pensionarilor un venit considerabil.

Care este vârsta de pensionare în alte țări europene

În România, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei. Cu toate acestea, în cazul femeilor, se realizează o creștere graduală a vârstei de pensionare conform unei eșalonări prevăzute de lege, astfel încât să se ajungă la aceeași vârstă de pensionare ca la bărbați. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Vârstele de pensionare variază în Europa. Multe guverne au majorat vârsta de pensionare în ultimii ani pentru a reflecta o speranță de viață mai lungă și pentru a aborda deficitele bugetare. Spre exemplu, în Suedia, vârsta minimă la care o persoană poate începe să solicite pensionarea este de 63 de ani. În Italia, vârsta standard de pensionare este de 67 de ani, deși, la fel ca în Danemarca, aceasta este supusă unor ajustări pe baza estimărilor speranței de viață și ar putea crește în 2026, relatează BBC.

În Regatul Unit, persoanele născute între 6 octombrie 1954 și 5 aprilie 1960 încep ies la pensie la vârsta de 66 de ani. Dar, pentru persoanele născute după această dată, vârsta de pensionare de stat va crește treptat. Și în Franța, în 2023 a fost adoptată o lege care a ridicat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Schimbarea extrem de nepopulară a stârnit proteste și revolte și a trebuit să fie adoptată în parlament de către președintele Emmanuel Macron fără vot.