Iranul se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimii trei ani, pe fondul unei crize economice profunde care a lovit direct nivelul de trai al populației.
Creșterea accelerată a inflației și prăbușirea cursului de schimb al monedei naționale au devenit factorii declanșatori ai unui val de nemulțumire socială ce se extinde rapid în marile orașe și în centrele universitare. Tensiunile au escaladat în ultimele zile în confruntări violente cu forțele de ordine, soldate cu morți și numeroși răniți. Situația internă a atras reacții internaționale dure, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump, care a transmis un mesaj de avertisment Teheranului, afirmând că Statele Unite sunt pregătite să intervină dacă autoritățile iraniene vor reprima protestele prin forță.
Nemulțumirea populației iraniene este alimentată în principal de degradarea accelerată a situației economice. În ultimele luni, inflația a atins niveluri record, erodând drastic puterea de cumpărare a populației. Prețurile alimentelor de bază, ale energiei și ale chiriei au crescut într-un ritm pe care veniturile nu îl mai pot susține.
În paralel, cursul de schimb al monedei iraniene a înregistrat o scădere istorică, accentuând sentimentul de insecuritate economică. Deprecierea rapidă a rialului a făcut ca bunurile importate să devină aproape inaccesibile pentru o mare parte a populației, iar economiile cetățenilor să își piardă valoarea într-un timp foarte scurt. Pentru mulți iranieni, această combinație dintre inflație și colaps valutar a devenit imposibil de tolerat.
Protestele au izbucnit inițial în orașe de provincie, dar s-au extins rapid către marile centre urbane. În orașul Lordegan, forțele de securitate au deschis focul asupra manifestanților, potrivit relatărilor din presa locală, incident soldat cu mai multe decese. Autoritățile au confirmat, de asemenea, o moarte în orașul Kuhdesht, precum și un caz fatal în provincia Esfahan.
Pe măsură ce criza economică s-a adâncit, protestele au căpătat o dimensiune națională. Studenții de la universitățile din Teheran s-au alăturat manifestațiilor, transformând campusurile în puncte de mobilizare. Pe 31 decembrie, manifestanții au încercat să ia cu asalt o clădire guvernamentală, semn al radicalizării rapide a mișcării.
Tulburările de masă s-au răspândit cu o viteză alarmantă, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a controla situația. Garda Revoluționară, una dintre cele mai puternice structuri de forță din Iran, a anunțat că un membru al organizației a fost ucis în timpul confruntărilor din Kuhdesht, iar alți 13 au fost răniți.
Aceste pierderi au fost folosite de regim pentru a justifica intensificarea măsurilor de securitate, însă violența nu a reușit să tempereze nemulțumirea populară. Dimpotrivă, represiunea pare să fi alimentat și mai mult furia străzii, într-un context în care revendicările economice se împletesc tot mai vizibil cu critici la adresa conducerii politice.
Escaladarea violențelor a determinat o reacție directă din partea președintelui Statelor Unite. Donald Trump a transmis, prin intermediul rețelei sale de socializare Truth Social, un mesaj dur adresat autorităților iraniene, cerându-le să nu recurgă la forță împotriva protestatarilor, potrivit Financial Times.
„Dacă Iranul trage și ucide brutal protestatari pașnici, așa cum este obiceiul lor, Statele Unite ale Americii îi vor veni în ajutor. Suntem pregătiți de acțiune”, a scris liderul de la Casa Albă.
Declarația a fost interpretată ca un semnal politic puternic, menit să descurajeze o reprimare sângeroasă a protestelor, dar și ca o relansare a presiunii americane asupra regimului de la Teheran. Mesajul lui Trump a amplificat tensiunile diplomatice într-un moment în care situația internă a Iranului este deja extrem de fragilă.
Reacția oficialilor iranieni nu a întârziat. Șeful securității naționale a Iranului, Ali Larijani, a avertizat public împotriva oricărei interferențe externe, afirmând că o implicare a Statelor Unite ar putea destabiliza întreaga regiune.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua socială X, Larijani a susținut că declarațiile liderilor americani și israelieni ar confirma existența unor acțiuni „din culise” menite să submineze stabilitatea Iranului. Oficialul iranian a încercat să facă o distincție între protestatarii nemulțumiți de situația economică și ceea ce el a numit „elemente subversive”.
Potrivit acestuia, o intervenție americană ar pune în pericol nu doar securitatea Iranului, ci și interesele strategice ale Statelor Unite în regiune. Mesajul său a inclus și un avertisment direct legat de siguranța militarilor americani din Orientul Mijlociu.
În același ton, Ali Shamkhani, un apropiat al liderului suprem Ali Khamenei, a declarat că Teheranul va rezista oricăror tentative externe de a încălca securitatea țării.