Acuzații explozive în Ungaria: apropiați ai lui Viktor Orbán, vizați de suspiciuni privind deturnarea a miliarde de euro

Un nou scandal de proporții zguduie scena politică din Ungaria, după ce președintele Autorității Maghiare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a declarat că oficiali de rang înalt din perioada guvernării lui Viktor Orbán ar trebui investigați pentru presupuse fraude care ar fi afectat fonduri europene și bani publici în valoare de miliarde de euro. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Politico și apar într-un moment sensibil pentru noul executiv de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, care încearcă să convingă instituțiile europene să deblocheze fondurile înghețate de Bruxelles din cauza problemelor privind statul de drept și transparența utilizării banilor europeni.

Ferenc Pál Biró susține că există suficiente indicii pentru ca autoritățile judiciare să analizeze rolul unor persoane aflate la vârful fostei administrații în ceea ce el descrie drept un posibil mecanism sistematic de fraudare a finanțelor publice. Totuși, șeful Autorității pentru Integritate nu a formulat acuzații directe împotriva fostului premier Viktor Orbán și nici nu a nominalizat persoane concrete din cercul acestuia, arată Politico.

Suspiciuni privind contracte publice de aproximativ 10 miliarde de euro

Potrivit informațiilor prezentate de instituția anticorupție, o parte importantă a suspiciunilor vizează contractele de achiziții publice atribuite în ultimii ani.

Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. BET a pierdut 0,77%

08:58

Investitorii turci pregătesc proiecte de energie solară și stocare de amploare în România

18:47

Biró afirmă că trei companii au primit majoritatea contractelor guvernamentale pentru furnizarea de bunuri și servicii, valoarea totală a acestora ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro în ultimii patru ani.

Problema semnalată de Autoritatea pentru Integritate nu este doar concentrarea contractelor în mâinile unui număr redus de firme, ci și faptul că prețurile practicate ar fi fost artificial majorate. Conform estimărilor prezentate, valoarea contractelor considerate expuse riscului de corupție s-ar ridica la aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Șeful instituției susține că licitațiile publice ar fi fost manipulate, iar anumite produse și servicii ar fi fost achiziționate la prețuri de câteva ori mai mari decât valoarea reală de piață. În opinia sa, statul ungar a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai mari actori economici de pe piață, fapt care a amplificat riscurile privind utilizarea ineficientă a fondurilor publice.

Autoritatea creată la cererea Bruxellesului investighează utilizarea banilor europeni

Autoritatea Maghiară pentru Integritate a fost înființată în 2022, în urma presiunilor exercitate de instituțiile europene asupra guvernului de la Budapesta. Rolul principal al organismului este monitorizarea modului în care sunt cheltuite fondurile europene și identificarea eventualelor fraude sau conflicte de interese. Instituția funcționează independent de guvern și are misiunea de a supraveghea utilizarea banilor proveniți de la Uniunea Europeană.

În ultimii ani, Bruxellesul a criticat în repetate rânduri Ungaria pentru lipsa unor mecanisme eficiente de control și pentru presupuse practici care favorizau anumite grupuri de interese în atribuirea contractelor publice.

Ferenc Pál Biró conduce autoritatea încă de la înființarea acesteia și afirmă că echipa sa a identificat mai multe cazuri care ar putea justifica recuperarea unor sume importante de bani. Potrivit declarațiilor sale, o parte dintre fondurile considerate problematice ar fi fost deja transferate în afara țării.

Noul premier Péter Magyar promite recuperarea banilor

Acuzațiile apar într-un moment în care noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, încearcă să își consolideze imaginea de lider reformator și să demonstreze că administrația sa este dispusă să combată corupția.

Magyar, care a câștigat alegerile și a preluat funcția de premier în luna mai, l-a criticat în repetate rânduri pe Viktor Orbán și a acuzat fostul regim că a permis dezvoltarea unor rețele de influență și clientelism.

Una dintre principalele promisiuni ale noului guvern este recuperarea fondurilor publice despre care există suspiciuni că au fost deturnate sau utilizate necorespunzător.

În acest scop, executivul intenționează să înființeze și un Birou Național pentru Recuperarea Activelor, instituție care ar urma să investigheze transferurile suspecte și să faciliteze recuperarea banilor.

Miza uriașă a fondurilor europene blocate

Situația este cu atât mai importantă cu cât Ungaria încearcă să recupereze accesul la miliarde de euro blocate de Uniunea Europeană.

După o întâlnire avută la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Péter Magyar a anunțat că există perspective pentru deblocarea a până la 16,4 miliarde de euro din fonduri europene.

Totuși, accesul la aceste sume depinde de prezentarea unui plan credibil de reforme și de demonstrarea capacității autorităților de a combate eficient fraudele și corupția.

Guvernul de la Budapesta trebuie să prezinte măsuri concrete până la sfârșitul lunii august, în caz contrar existând riscul pierderii definitive a unei părți din finanțare.

Comisia Europeană: „Toleranță zero față de fraudă”

Reprezentanții Comisiei Europene au reacționat la acuzațiile formulate de șeful Autorității pentru Integritate și au transmis că Bruxellesul aplică o politică de „toleranță zero” în privința fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene. Potrivit Comisiei, statele membre au responsabilitatea principală de a preveni, identifica și corecta neregulile privind utilizarea fondurilor europene.

În cazurile în care sunt descoperite fraude sau deturnări de fonduri, instituțiile europene pot solicita recuperarea integrală a sumelor respective.

În același timp, noul guvern ungar a anunțat că intenționează să adere la Parchetul European (EPPO), instituție care are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează bugetul Uniunii Europene. Decizia ar reprezenta o schimbare majoră de direcție față de perioada lui Viktor Orbán, care a refuzat constant participarea Ungariei la acest mecanism european de combatere a fraudei și corupției.

Pentru moment, acuzațiile formulate de Autoritatea pentru Integritate nu s-au transformat în dosare penale concrete.