Mai multe state europene solicită o reacție coordonată la nivelul Uniunii Europene în fața presiunilor tot mai mari venite din partea Statelor Unite și a industriei farmaceutice globale pentru majorarea prețurilor medicamentelor. Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Austria și Irlanda avertizează că răspunsurile individuale ale statelor membre riscă să slăbească poziția Europei și să afecteze sustenabilitatea sistemelor de sănătate.
Mesajul celor cinci guverne vine într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump și marii producători de medicamente încearcă să determine țările europene să plătească mai mult pentru tratamentele inovatoare, argumentând că prețurile practicate în Europa sunt mult sub nivelul celor din Statele Unite, arată Politico.
Potrivit datelor citate în dezbaterea europeană, în Germania prețurile unor medicamente sunt de aproximativ trei ori mai mici decât cele practicate pe piața americană. În acest context, Washingtonul promovează o strategie prin care încearcă să reducă prețurile interne și, în paralel, să convingă statele europene să accepte costuri mai ridicate.
Presiunea nu se limitează la nivel diplomatic. Ambasadele americane din Europa au primit misiunea de a negocia acorduri bilaterale privind prețurile medicamentelor. Un exemplu este înțelegerea încheiată cu Marea Britanie, care a acceptat să plătească mai mult pentru anumite medicamente, obținând în schimb evitarea temporară a unor tarife comerciale impuse de SUA.
Cele cinci țări membre ale inițiativei Beneluxa consideră că actualele provocări din domeniul farmaceutic necesită unitate și cooperare, nu măsuri luate separat de fiecare stat.
În declarația comună, guvernele susțin că simplificarea procedurilor de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor ar trebui realizată prin colaborare, cu obiectivul final de a construi o abordare europeană mai coerentă în ceea ce privește accesul la tratamente noi.
Deși sănătatea rămâne o competență națională și nu una gestionată direct de instituțiile europene, cele cinci state consideră că există un interes comun pentru protejarea modelului european bazat pe solidaritate și acces echitabil la servicii medicale.
Potrivit semnatarilor, cheltuielile cu medicamentele trebuie menținute la un nivel sustenabil pentru a garanta accesul pacienților atât în prezent, cât și pe termen lung.
În paralel cu presiunile politice, marile companii farmaceutice încearcă să influențeze deciziile guvernelor europene. Directorul general al companiei farmaceutice Pfizer, Albert Bourla, împreună cu alți aproximativ 30 de lideri din industrie, a solicitat o întâlnire de urgență cu cancelarul german Friedrich Merz.
Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, reprezentanții industriei și-au exprimat nemulțumirea față de planurile Germaniei de reducere a costurilor pentru medicamente. Surse citate susțin că Pfizer și-a reconsiderat anumite investiții pe piața germană, în timp ce companiile Eli Lilly și Boehringer Ingelheim au suspendat deja proiecte investiționale.
Discuțiile dintre oficialii americani și cei germani privind politica de prețuri au alimentat temerile că statele membre ar putea adopta strategii diferite, ceea ce ar slăbi poziția comună a Uniunii Europene.
Subiectul va fi analizat în cadrul reuniunii miniștrilor sănătății din Uniunea Europeană programată pentru 16 iunie la Luxemburg.
Înaintea întâlnirii oficiale, Suedia a invitat aproximativ zece miniștri la o discuție informală privind provocările geopolitice care afectează sectorul farmaceutic. Ulterior, toți reprezentanții statelor membre vor participa la un prânz de lucru dedicat consolidării autonomiei și rezilienței farmaceutice europene.
Totuși, în interiorul Uniunii există deja diferențe de abordare, iar mai multe capitale susțin soluții diferite pentru gestionarea relației cu industria și cu Statele Unite.
În timp ce marile companii farmaceutice cer condiții mai avantajoase pentru inovare, industria producătoare de medicamente generice propune o strategie diferită.
Organizația Medicines for Europe a transmis Comisiei Europene și statelor membre un document prin care recomandă accelerarea utilizării alternativelor nebrevetate pentru medicamentele biologice scumpe.
Potrivit estimărilor organizației, această măsură ar putea genera economii de aproximativ 10 miliarde de euro, fonduri care ar putea fi redirecționate către alte tratamente și programe medicale.
O altă sursă de tensiune este propunerea Comisia Europeană de extindere a protecției brevetelor pentru anumite medicamente biotehnologice produse în Europa.
Măsura este contestată de organizațiile de pacienți, de autoritățile care finanțează sistemele publice de sănătate și de producătorii de medicamente generice, care avertizează că o astfel de decizie ar putea crește semnificativ costurile suportate de state.
Analiza realizată de executivul european estimează că extinderea brevetelor ar putea genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 70 de milioane de euro anual pentru fiecare medicament vizat. În paralel, Parlamentul European pregătește propriul studiu privind impactul pe care această măsură l-ar putea avea asupra bugetelor naționale de sănătate.