Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite

România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat pe industria grea, ci să urmărească dezvoltarea unor sectoare tehnologice cu valoare adăugată ridicată, inclusiv producția de echipamente moderne de apărare.

„Noi nu trebuie să ne reindustrializăm după modelul stalinist-leninist, cu industrie grea. Noi trebuie să avem o reindustrializare smart, care înseamnă să aduci tehnologii de ultimă oră, să intri în parteneriate”, a declarat Vasile Iuga, luni, la Banking Forum, eveniment organizat de Financial Intelligence.

România are resursele umane necesare

Reprezentantul firmei Alro a indicat drept exemple posibile colaborările cu producători sud-coreeni și americani, care ar putea contribui la dezvoltarea producției locale de echipamente de apărare. În opinia sa, România are resursele umane necesare pentru a intra în acest domeniu, în special prin competențele existente în inginerie și tehnologia informației.

Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice

10:54

Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei

08:27

Iuga a invocat și experiența Ucrainei, care, în contextul războiului, a ajuns să se remarce la nivel internațional prin dezvoltarea și producția de drone. El a apreciat că România ar putea valorifica la rândul său expertiza tehnică disponibilă în țară, în condițiile în care sistemele fără pilot integrează componente importante de software, electronică și tehnologie.

Platformele industriale vechi ar putea fi adaptate pentru producția militară

Potrivit lui Vasile Iuga, dezvoltarea unor segmente ale industriei de apărare nu ar necesita neapărat construirea de la zero a unor capacități industriale. O parte dintre fabricile private aflate în dificultate, fostele platforme industriale și unele facilități de producție din industria auto ar putea fi reconvertite, cel puțin parțial, pentru fabricarea de echipamente militare.

„După părerea mea, saltul pe cele mai multe segmente din sectorul de apărare poate fi făcut repede, cred că în maximum cinci ani. Industria de drone, industria de război electronic, se pot face în maximum cinci ani”, a afirmat acesta.

O asemenea transformare ar permite valorificarea infrastructurii industriale existente și ar putea crea noi activități economice în jurul producției de tehnologie pentru apărare. Totuși, trecerea la aceste activități ar presupune adaptarea liniilor de fabricație, transfer de tehnologie și colaborări cu producători care dețin experiența necesară.

Iuga consideră că industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică, însă efectele asupra economiei românești depind de măsura în care finanțarea ajunge și la firmele locale.

Finanțarea trebuie să ajungă și la companiile românești

Reprezentantul Alro a susținut că proiectele din sectorul de apărare ar trebui să implice furnizori și producători autohtoni, astfel încât investițiile să genereze efecte economice în România, nu doar să susțină achiziții de echipamente din străinătate.

„Pentru ca promisiunea și ambiția să se îndeplinească, ar fi esențial ca finanțarea să fie acordată și jucătorilor locali care ar fi implicați în lanțul de producție de apărare, pentru a maximiza impactul asupra economiei românești al finanțării sectorului de apărare”, a subliniat Iuga. Acesta a cerut și revizuirea politicilor de finanțare aplicate de bănci și de instituțiile financiare internaționale, care, în unele cazuri, exclud proiectele din industria de apărare.

În opinia sa, este justificată interzicerea finanțării unor categorii de armament, precum armele biologice, chimice sau de distrugere în masă, însă restricțiile nu ar trebui să blocheze automat proiectele cu caracter defensiv.

Iuga a dat ca exemple proiectele de dezvoltare și producție a dronelor și echipamentele de apărare, despre care consideră că ar trebui să poată beneficia de finanțare. El a argumentat că, în condițiile în care apărarea a devenit o prioritate strategică pentru Europa, politicile instituțiilor financiare ar trebui adaptate pentru a permite susținerea investițiilor relevante.

Costurile energiei și reglementările afectează competitivitatea Europei

Dincolo de oportunitățile din industria de apărare, Iuga a atras atenția asupra problemelor de competitivitate cu care se confruntă industria europeană, în special din cauza prețurilor ridicate la energie și a volumului mare de reglementări.

Potrivit acestuia, energia în Europa costă de două până la patru ori mai mult decât în Statele Unite și cu aproximativ 70% mai mult decât în China. Diferențele de preț afectează capacitatea producătorilor europeni de a concura cu firmele din cele două economii.

Reprezentantul Alro a criticat și ritmul în care sunt implementate măsurile de politică industrială la nivel european. El a susținut că Uniunea Europeană produce anual un volum foarte mare de reglementări, dar întâmpină dificultăți în transformarea analizelor și strategiilor în rezultate concrete.

„Suntem foarte buni la diagnostic, vedem rapoartele Draghi, dar suntem catastrofali la implementare”, a afirmat Iuga.